Cu peste un deceniu în urmă, am adus în atenția societății civile din România o „conjectură rutieră cu caracter infracțional”, din păcate, de mare actalitate, încă și astăzi, într-o variantă „modificată genetic” cu „tulpină nouă”, care avea la bază un dispoztiv infracțional (corecțional sau criminal) de tip „French Connexion” adaptat, în general, circulației rutiere din România și în particular, celei din București. Ca urmare, am realizat o anchetă de mare anvergură în colaborare cu o echipă a Briadei Rutiere a Poliției Capitalei în București și Direcţia Rutieră din Inspectoratul General al Politiei Romane, al cărei rezultat a fost publicat în Ziarul „Poliția Capitalei-955” (redactor șef Cms șef Florin Zagoneanu) și care a confirmat (practic) această conjectură. De atunci, diferite măsuri administrative pentru „anihilarea” acestuia ar fi fost luate atât în Franța, cât mai ales în România, dar mecanismele socio-judiciare europene care îl gestionează nu i-au permis eradicarea.
Într-un asemenea context, redacția Jurnalul Bucureştiului a fost sesizată de către cetățeanul român Béla-Maximilam Tankó din orașul Petrila (Județul Hunedoara), care face obiectul (deja, în mai puțin de două luni) a două verbalizări cu vehiculul inmatruculat EL 281 WF din partea Direcției rutiere franceze din departamentul Val d’Oise (regiunea urbană pariziană). Este vorba de o amendă contravențională pentru „parcare neregulamentară” pe Bulevardul Albert Camus nr. 5 la Sacelles (Cod 95585) pe data de 5 iunie 2022 (ora 10h19), notificată pe 29 iunie și o „depășire de viteză” pe D301 (din direcția Moisselles către Saint Denis, la nivelul localității Groslay (Cod 95410), 84km/h în loc de 50km/h, pe data de 15 iunie 2022 (ora 15h45).
Gravitatea situației constă în faptul că cetâțeanul Béla-Maximilam Tankó nu dispune de permis de conducere și nici nu a fost niciodată în Franța, și ca urmare, vehiculul cu plăcuțele de inmatriculare EL 281 WF nu este al lui și el nici nu este persoana care s-a aflat la volanul acestuia.
În sfârșit, nu numai faptul că amenzile contravenționale care i-au fost adresate printr-o notificare de la Centrul (național) de încasare a amenzilor din Rennes Métropole(Cod 35000, prefectura departamentului Ille et Vilaine și a regiunii administrative Bretania) în limba română (pe baza unui acord diplomatic, probabil, de colaborare între direcțiile de poliție rutieră franceză și română) nu sunt neglijabile (135€ de la notificare timp de 75 de zile și 375€, ulterior, înainte de a apărea în documentele fiscale), este problema, dar mai ales ideea în sine, că vehiculul ar fi fost achiziționat (de cineva sau un grup infracțional pe numele lui Béla-Maximilam Tankó) cu scopul de a comite infracțiuni cu caracter corecțional (escrocherii, furt calificat, cu sau fără violenă, jaf, reglare de conturi între bande rivale, prostituție-proxenetism, etc.) care poate avea și un deznodământ dramatic, fără să mai vorbim de comiterea neintenționată a unor accidente rutiere, mai mult sau mai puțin grave (inclusiv, cu victime omenești), cazuri în care autoritățile polițienești și judiciare francez îl vor trage la răspundere (prin intermediul omologilor lor românești) pe cetățeanul român Béla-Maximilam Tankó din orașul Petrila, care nu are nicio legătură cu cele ce s-au întâmplat în Franța și cele ce s-ar putea întâmpla.
Desigur, nu este vorba de un fake (cum am crezut la început) și nici de un furt de identitate „real” (cu documente de identitate), dar de completarea cu o identitate falsă (cu coordonatele unei persoane, cunoscute sau nu) a formularului de achiziționare a unui vehicul de ocazie francez, al cărui algoritm este reprodus, detaliat, în articolul de mai jos.
Este de remarcat și faptul că datele victimei de pe avizul de contravenție sunt menționate „incoerent”, ceea ce dovedește faptul că cel care a achiziționat vehiculul nu cunoaște limba franceză, iar formularul de vânzare-cumpărare l-a completat, oarecum, incoerent și ca urmare autoritățile franceze l-au și reprodus, pe document, foarte probabil, prin metoda copy-paste. Iar proprietarii francezi ai vehiculelor (în principi, vechi, fără inspecție tehnică, neinmatriculabile în România) vrând să se debaraseze de ele cât mai repede, acceptă plata în cash (de ordinul a câtorva sute de euro), fără a verifica actele de identitate ale cumpărătorului, cu atât mai puțin identitatea persoanei pe numele căreia are loc tranzacția.
Tankó Béla-Maximilam
Nr.1 Ap. 2
Ors Petrila Jud Str Soimilor
Ap. 2 Hunedoara
Roumanie
Apel la martor. Oricine poate face obiectul unei asemenea fraude cu caracter infracțional, evident, fără voia lui. Ca urmare este foarte important ca orice persoană care a fost notificat pe nedrept de către Centrul de încasare a amenzilor de la Rennes să contacteze Jurnalului Bucureştiului la adresa electronică contact@jurnalul-bucurestiului.ro
Notă. Dintre străinii încarcerati în Franța, primele 4 loruri în „Top 10” aparțin infractorilor algerieni (1.981 deținuți), marocani (1.902 deținuți), români (1.631 deținuți) și tunisieni (1.108 deținuți), care constituie, la un loc, aproape ½ (45%) din populația carcerală franceză de origine străînă. Însa, dacă ținem cont de faptul că un număr important de infractori algerieni și marocani sunt tot autohtoni, „localnici” (adică, practic, asimilabili cu francezii), în sensul că sunt francofoni și trăiesc în Franța de mai multe generații fără să fi fost naturalizati, în principiu, din motive socio–profesionale incompatibile cu „cetățenia franceză” (plasament în familii adoptive sau case de copii prelungit prin „continuitate” cu delincvență juvenilă, comportament antisocial generând un cazier judiciar–mai mult sau mai puțin, „încărcat” cu infracțiuni de drept comun sau chiar și criminale, lipsa unei calificări sau a unui loc de muncă stabil, dovadă neintegrării în societatea franceză, etc.), ajungem la concluzia că națiunea româna, din păcate, ocupă, „de departe”, locul 1 în spațiul infracțional francez, fiind cea mai criminogena dintre toate națiunile străine. Iar infractorii români (din Diaspora Româna), constituie Lumpendiaspora Româna.
Atrag atenția asupra faptului că, numărul celor care „trăiesc” (supraviețuiesc) „în umbră vieții” (în mediul cazcrceral) din Franța este de 71.828 (un nou record istoric) pentru o capacitate operațională a parcului carceral cu 60.010 locuri, ceea ce înseamna, în medie, o densitate carcerală de cca 117,7%, cu 1% mai mare decât în cursul lunii trecute și cu 2,1% mai mare decât în aceași perioada a anului trecut (2018). Desigur, există și centre private de libertate în care densitatea carcerală este mult sub capacitatea operațională, însă în 7 dintre ele (dintr-un toatal de 188) densitatea carcerală este de 200% (sau chiar mai mare), iar în alte 44, această densitate se situează între 145–155%. Un alt record istoric a fost înregistrat pe 1 decembrie 2018, când numărul celor încarcerati era de 17.061. Într-un asemenea context, numărul saltelelor aduse în celule era de 1.636. Dintre cei încarcerati, cca 29% erau „preveniți” (cercetați penal în detenție provizorie–fără să fi fost condamnați–în așteptarea procesului), 3,8% erau femei și 1% minori. La totalul de 71.828 de încarcerati se mai adaugă înca 12.059, care se află sub supraveghere electronică GPS), ceea ce implică faptul că numărul total de persoane condamnate în Franța, în momentul de față este de 83.887. Conform unei legi prevăzute în reforma justiției (promulgate pe 23 martie 2019), până la sfărșitul anului 2022, în cadrul parcului carceral francez, vor fi create cca 7.000 de noi locuri de detenție.
Bibliografie
