Publicăm o Parabolă filozofică a aceluiași autor,
Dr.Iqbal Hussain ARSALAN
Am intrat într-un magazin de păsări și am întrebat cât ar costa un porumbel. Negustorul m-a întrebat: ”pentru a îl prepara ca fel de mâncars, pentru a îl crește ca pasăre de companie sau doresc să îl eliberez“.
Eu i-am răspuns că doresc să îi redau libertatea.
A spus prețul de patruzeci de rupii și apoi după ce a primit banii a băgat mâna într-o cutie de porumbei și a scos din ea un porumbel și mi l-a predat. Ținându-l strâns în mână, am părăsit magazinul și am ieșit în aer liber. Multe păsări stăteau pe copaci și pe stâlpii de electricitate, bucurându-se de aerul liber. Eram foarte fericit că o altă pasăre nevinovată avea să-și recapete libertatea. Așa că mi-am ridicat mâna dreaptă în aer și apoi mi-am deschis pumnul în care țineam porumbelul. I-am dat drumul.
Porumbelul a zburat până la o înălțime de vreo treizeci de metri apoi s-a învârtit într-un cerc mic și a coborât în fața aceluiași magazin de la care l-am cumpărat. Acum stătea pe un pilon în fața magazinului și privea în aer liber mișcându-și rapid gâtul. Părea să fie confuz încercând să înțeleagă situația. După vreo zece minute de stat pe pilon mi-am dat seama că pasărea se consideră prizonieră altfel dacă și-ar fi dat seama de libertatea, după o lungă închisoare ar fi făcut plimbări lungi în aer în loc să stea din nou într-un loc. Am cerut unui copil care se juca pe stradă să încerce să facă să zboare porumbelul care stătea pe pilon Copilul a luat o pietricică de la pământ și a aruncat-o spre porumbel, pietricica i-a lovit piciorul, apoi a aruncat încă una. Porumbelul a zburat și s-a rotit într-un cerc scurt și a aterizat deasupra unei cutii mari de pe acoperișul magazinului. Eu, care sunt ca și el, “ fratele său în închisoare” m-am rezemat de mașina parcată pe marginea drumului și am așteptat ca el să deschidă din nou aripile pentru a decola, dar stătea doar pe aceeași cutie !Când am văzut că nu vrea să zboare, l-am rugat pe un tânăr care lucra în prăvălie să urce și să prindă porumbelul. Porumbelul nu a rezistat multă vreme și s-lăsat prins. I-am mulțumit tânărului și am eliberat porumbelul din nou în aer. L-am făcut din nou să zboare cu ajutorul unui copil care se juca pe stradă, apoi s-a așezat din nou pe acoperiș și am cerut din nou aceluiași tânăr să-l prindă și să mi-l aducă .Tânărul a mers pe acoperiș și din nou l-a prins foarte ușor. Când acest porumbel, înrobit mental chiar și după ce l-a eliberat pentru a treia oară, nu a profitat de facilitatea zborului pe cerul liber și tânărul mi l-a prins pentru a treia oară, i-am oferit porumbelul și i-am spus , „Păstrează-l”. Tânărul s-a bucurat foarte mult de asta, dar mi-a spus cu timiditate :: „Domnule! Ce voi face cu el?”
I-am răspuns:
“Păstrează-l sau vinde-l unui comerciant care îl va ține închis sau îl va sacrifica și îl va mânca.“
Oricine nu-și poate proteja libertatea sau se obișnuiește în sclavie mentală, fie că este o pasăre sau o națiune, este scris în destinul său să fie sclav sau să fie sacrificat.!
Această parabolă este dedicată oamenilor din GILGIT-BALTISTAN care consideră grâul subvenționat, cărțile de identitate și locurile de muncă guvernamentale drept Libertate!!
