Cinci Evenimente care arată accelerarea transformării Ordinii Internaționale
Săptămâna 6–12 septembrie 2026 nu poate fi înțeleasă printr-un singur conflict sau printr-o singură criză. Importanța ei rezultă tocmai din suprapunerea a Cinci evoluții majore:
1. Summitul BRICS de la New Delhi și apropierea dintre marile puteri ale Sudului Global;
2. Escaladarea confruntării dintre Iran, Statele Unite și Israel, cu Strâmtoarea Hormuz
devenită punct strategic mondial;
3. Continuarea războiului Rusia–Ucraina, concomitent cu reluarea eforturilor diplomatice americane;
4. Victoria spectaculoasă a AfD în Saxonia-Anhalt și noua criză politică a Germaniei;
5. Transformarea energiei și petrolului într-o armă strategică, cu efecte asupra întregii economii mondiale.
Aceste evenimente nu sunt independente. Dimpotrivă: ele se influențează reciproc.
Dacă privim harta geopolitică în ansamblu, constatăm apariția unei situații noi: Occidentul nu mai controlează singur agenda internațională. RUSIA, CHINA, INDIA IRANși statele emergente își coordonează tot mai mult pozițiile, chiar dacă nu formează o alianță militară unică. În același timp, Statele Unite încearcă să-și păstreze libertatea de acțiune în Europa, Orientul Mijlociu și Indo-Pacific.
Iar Europa se găsește între cele două lumi.
⸻
I. BRICS — NEW DELHI ȘI AFIRMAREA UNEI NOI GEOPOLITICI MONDIALE
Summitul care a atras atenția întregii lumi
Cel mai important eveniment geopolitic al săptămânii îl reprezintă, fără îndoială, reuniunea BRICS de la New Delhi.
Summitul din 2026 are o particularitate fundamentală: el nu mai reprezintă vechiul BRICS al Braziliei, Rusiei, Indiei, Chinei și Africii de Sud. Gruparea s-a extins și încearcă să devină o platformă permanentă de coordonare a unei mari părți a lumii non-occidentale.
La New Delhi s-au aflat în centrul atenției Narendra MODI, Vladimir PUTIN Xi JINPING și Masoud PEZESHKIAN. Ce este excepțional este că se văzuseră cu toții numai cu o săptămână înainte la Summitul de la BIȘKEK in KÎRKÎZTAN.
Presa internațională a remarcat în mod special apropierea vizibilă dintre MODI PUTIN și XI . “Al Jazeera “a subliniat că Noul Summit BRICS are loc într-un moment în care lumea este simultan confruntată cu războiul din Ucraina, războiul americano-israelian împotriva Iranului și dificultăți economice globale.
Reuters a relatat că Iranul și Emiratele Arabe Unite s-au alăturat declarației BRICS care cere reținere în conflictul din Orientul Mijlociu.
Aceasta este foarte important.
De ce?
Pentru că BRICS începe să funcționeze nu numai ca organizație economică, ci și ca platformă diplomatică.
1. PUTIN -XI -MODI imaginea politică a momentului.
Poate mai important decât anumite paragrafe din declarația finală este ceea ce s-a văzut la New Delhi.
PUTIN și MIDI au avut o întâlnire bilaterală, iar XI JINPING și Narendra MODI au discutat inclusiv problema relațiilor chino-indiene și a frontierei dintre cele două țări.
Presa indiană a insistat asupra atmosferei cordiale dintre cei trei lideri.
Această imagine are o puternică valoare simbolică.
India nu este aliatul Rusiei în sens militar. China nu este aliatul Indiei. Rusia și China nu au devenit o singură putere. Dar cele trei state au un interes comun: să împiedice monopolizarea ordinii mondiale de către un singur centru de putere.
Aceasta este cheia BRICS.
Nu trebuie confundat BRICS cu NATO.
NATO este o alianță militară cu o structură de comandă.
BRICS este, în primul rând, un mecanism politic, economic și diplomatic.
Dar tocmai această flexibilitate îi poate constitui forța.
2. CHINA și INDIA apropierea dintre doi giganți
Unul dintre cele mai importante elemente ale SUMMITULUI este apropierea prudentă dintre China și India.
Relațiile dintre Beijing și New Delhi au fost marcate de tensiuni teritoriale și militare. Totuși, XI și MODI au reluat dialogul la nivel înalt.
“Al Jazeera “a relatat că cei doi lideri și-au exprimat angajamentul de a continua rezolvarea problemei frontierei.
Această evoluție are o consecință geopolitică enormă.
Dacă India și China intră într-o perioadă de relativă stabilizare, Statele Unite întâmpină o dificultate suplimentară în strategia lor indo-pacifică.
Washingtonul are nevoie de India ca partener strategic pentru contrabalansarea Chinei.
Dar India nu dorește să devină instrumentul unei politici americane împotriva RUSIEI
INDIA cumpără energie rusească, menține relații militare și economice importante cu Moscova și, simultan, dezvoltă relații strategice cu Statele Unite.
Aceasta este politica tradițională indiană: autonomie strategică.
3.BRICS și problema dolarului
Un alt aspect important este dezvoltarea mecanismelor de plată în monede locale.
BRICS nu a înlocuit dolarul.
Dar problema este alta: statele BRICS încearcă să reducă dependența de sistemele financiare occidentale.
Acest proces este lent.
Nu există, deocamdată, o monedă BRICS capabilă să înlocuiască dolarul.
Dar dacă Rusia, China, India, Iran, Brazilia și alte economii mari cresc proporția comerțului efectuat în monede naționale, sistemul mondial devine treptat mai puțin dependent de dolar.
Aceasta este o schimbare structurală.
Concluzie BRICS-
New Delhi trebuie privit ca un semnal.
Nu asistăm încă la nașterea unei „Lumi antiamericane” unitare.
Asistăm la ceva mai subtil și, probabil, mai important:
nașterea unei Lumi în care Statele Unite nu mai pot stabili singure regulile jocului.
⸻
II. IRAN, SUA, ISRAEL ȘI STRÂMTOAREA HORMUZ
1. De la conflict regional la problemă mondială
Al doilea mare eveniment al săptămânii este escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Iranul a avertizat că poate lovi infrastructura energetică americană din Golf în cazul unor noi atacuri.
Time a relatat că Teheranul a amenințat interesele americane din domeniul petrolului și gazelor din Golf.
Dar problema depășește cu mult relația Washington–Teheran.
Motivul este Strâmtoarea Hormuz.
Hormuz este una dintre cele mai importante artere energetice ale planetei.
Prin această strâmtoare trece o parte esențială a petrolului și gazelor produse în Golf.
Dacă traficul maritim este grav perturbat, efectul nu se limitează la Iran, Israel sau Statele Unite.
Ajunge la Europa.
Ajunge în Asia.
Ajunge în China, India și Japonia.
Ajunge în prețul benzinei.
Ajunge în inflație.
Ajunge în costurile transportului și în prețul alimentelor.
2. Hormuz devine armă strategică
Reuters a relatat pe 9 septembrie că traficul navelor comerciale prin Hormuz a coborât la niveluri extrem de reduse.
Aceasta este poate cea mai importantă informație economică a săptămânii.
Un stat nu trebuie să distrugă complet o strâmtoare pentru a o transforma într-o armă.
Este suficient să creeze incertitudine.
Dacă un armator se întreabă dacă o navă poate trece în siguranță, asigurarea devine mai scumpă.
Dacă asigurarea devine mai scumpă, transportul devine mai scump.
Dacă transportul devine mai scump, petrolul devine mai scump.
Dacă petrolul devine mai scump, întreaga economie mondială resimte efectul.
Aceasta este geopolitica energiei.
Petrolul peste 100 de dolari
În cursul săptămânii, petrolul Brent a trecut din nou peste pragul psihologic de 100 de dolari pe baril.
Reuters a relatat că petrolul se îndrepta spre o creștere săptămânală de peste 8%.
Este o cifră enormă.
Dar mai important decât prețul de moment este întrebarea:
Cât timp poate dura perturbarea?
Dacă traficul prin Hormuz revine rapid la normal, efectul poate fi limitat.
Dacă însă criza se prelungește, economia mondială intră într-o nouă fază de presiune inflaționistă.
Iranul și strategia asimetriei
Iranul nu are nevoie să fie superior militar Statelor Unite pentru a provoca pierderi strategice.
Este suficient să exploateze vulnerabilitățile adversarului.
Iranul dispune de geografie.
Are litoral la Golful Persic.
Are capacități de rachete și drone.
Are relații cu actori regionali.
Are posibilitatea de a influența securitatea transporturilor.
Aceasta este o strategie asimetrică.
Statele Unite pot domina militar spațiul aerian și naval.
Dar controlul militar nu înseamnă automat control economic.
O singură zonă maritimă vulnerabilă poate produce efecte globale.
BRICS intră în ecuație
Aici apare legătura cu primul eveniment.
Iranul este membru BRICS.
India și China sunt mari importatoare de energie.
Rusia este mare exportatoare de energie.
Prin urmare, criza din Golf nu este doar o problemă americano-iraniană.
Ea afectează direct interesele economice ale principalelor state BRICS.
De aceea, declarațiile BRICS privind reținerea și diplomația au o semnificație strategică.
BRICS începe să se comporte ca un grup care dorește să aibă un cuvânt de spus în marile crize internaționale.
⸻
III. RĂZBOIUL RUSIA–UCRAINA ȘI DIPLOMAȚIA AMERICANĂ
1. Războiul continuă, dar apare din nou diplomația
Al treilea mare eveniment este situația din Ucraina.
În timp ce atacurile continuă, Washingtonul încearcă să păstreze deschisă calea negocierilor.
Steve Witkoff și Jared Kushner s-au deplasat la Kiev după contacte cu Moscova.
Associated Press a relatat că emisarii americani au descris discuțiile de la Kiev drept încurajatoare.
Aceasta este o evoluție importantă.
Pentru că războiul a intrat într-o fază în care victoria militară totală a oricărei părți pare extrem de dificilă.
2 Moscova și problema compromisului
Institute for the Study of War a relatat la 6 septembrie că Vladimir PUTIN își menține poziția potrivit căreia Rusia nu este dispusă să accepte compromisuri semnificative în negocieri.
Aceasta este poziția Moscovei.
Dar trebuie înțeleasă într-un context mai larg.
RUSIA dorește ca eventualul acord de pace să reflecte realitățile militare și teritoriale create în timpul războiului.
Ucraina dorește garanții de securitate și recunoașterea suveranității sale.
Statele Unite încearcă să găsească o formulă care să permită oprirea războiului fără ca Washingtonul să pară că abandonează Ucraina.
Europa, la rândul ei, dorește să evite ca Rusia să obțină prin forță ceea ce nu a putut obține diplomatic.
Aceste obiective sunt dificil de conciliat.
3 Rusia nu mai este izolată diplomatic
Aici apare din nou BRICS.
PUTIN a mers la New Delhi.
A fost primit de MODII
S-a întâlnit cu XI
Rusia continuă să aibă relații economice importante cu China, India, Iran și alte state.
Aceasta nu înseamnă că Rusia a câștigat războiul.
Dar înseamnă că strategia occidentală de izolare totală a Rusiei nu a produs rezultatul maximal anticipat de unii dintre susținătorii ei.
Rusia este izolată în anumite instituții occidentale.
Dar nu este izolată de lumea întreagă.
Aceasta este o diferență esențială.
4 Ucraina: problema timpului
Pentru Ucraina, problema fundamentală este timpul.
Războiul prelungit înseamnă consum de oameni, infrastructură și resurse.
Pentru RUSUA, problema este de asemenea timpul, dar Moscova dispune de o bază demografică și industrială mai mare și de acces la piețe energetice alternative.
Pentru Europa, timpul înseamnă cheltuieli militare și presiune economică.
Pentru Statele Unite, timpul înseamnă cost politic și strategic.
De aceea Washingtonul încearcă din nou diplomația.
5 Posibilitatea negocierilor
Negocierile nu înseamnă neapărat pace imediată.
Ele pot începe cu probleme punctuale:
● schimburi de prizonieri;
● infrastructură energetică;
● încetări locale ale focului;
● transport maritim;
● securitatea nucleară;
● apoi probleme teritoriale și garanții de securitate.
Este posibil ca procesul să fie lung.
Dar faptul că diplomația americană se deplasează simultan la Moscova și Kiev este în sine un semnal.
Războiul începe să fie privit nu doar ca o confruntare militară, ci și ca o problemă diplomatică ce trebuie închisă.
⸻
IV. GERMANIA ȘI VICTORIA AFD ÎN SAXONIA-ANHALT
1. 1. Un rezultat electoral cu valoare europeană
Pe 6 septembrie, AfD a obținut o victorie spectaculoasă în Saxonia-Anhalt.
Reuters a relatat un rezultat de aproximativ 44%, descriindu-l drept o victorie istorică pentru partid.
Este una dintre cele mai importante evoluții politice europene ale săptămânii.
De ce?
Pentru că Germania este motorul politic și economic al Uniunii Europene.
Dacă structura politică germană începe să se schimbe, efectele nu rămân în Germania.
Ajung la Bruxelles.
Ajung la Paris.
Ajung la politica europeană privind Ucraina.
Ajung la politica energetică.
Ajung la migrație.
Ajung la relațiile cu Rusia.
AfD nu a câștigat majoritatea absolută
Dar , se consideră că Guvernul Globalist a lui Merz , cum a mai făcut deja , a folosit toate mijloacele pentru a împiedica AfD să aibă Majoritatea Absolută! În realitate , Afd ar fi avut peste 51 % .
Partidul a cerut recontarea voturilor.
Este de urmărit ce va face Partidul BSW a lui Sarah WAGENECHT .
Cu 5 deputați el ține Cheia Alegerilor.. Afd are 39 deputați , ceilalți , Globaliștii și Socialiștii tot 39 . AfD și BSW au Majoritatea Absolută!
Al Jazeera a remarcat tocmai această situație.
Prin urmare, victoria electorală nu înseamnă automat preluarea guvernării landului.
Dar valoarea politică a rezultatului este enormă.
De ce a crescut AfD?
AfD a capitalizat mai multe nemulțumiri:
● imigrația;
● costul vieții;
● politica energetică;
● neîncrederea în guvernarea federală;
● politica privind Ucraina;
● relația cu Rusia;
● sentimentul că Germania pierde controlul asupra propriilor decizii.
Această evoluție trebuie analizată cu atenție.
Nu toți alegătorii AfD sunt motivați de aceeași cauză.
Dar există un numitor comun:
nemulțumirea față de establishmentul politic tradițional.
Problema CDU
Înfrângerea CDU este de asemenea importantă.
Friedrich Merz conduce guvernul federal într-o perioadă dificilă.
Dacă CDU nu reușește să recupereze alegătorii care migrează spre AfD, politica germană poate intra într-o perioadă de fragmentare.
Aici apare o problemă strategică pentru Uniunea Europeană.
Germania a fost timp de decenii unul dintre principalii piloni ai construcției europene.
O Germanie instabilă politic este o Europă mai instabilă.
Rusia și Ucraina
Afd este asociată cu o poziție mai favorabilă unei normalizări a relațiilor cu Rusia și cu o opoziție mai puternică față de continuarea sprijinului pentru Ucraina.
Aceasta poate deveni o problemă majoră în anii următori.
Dacă asemenea poziții cresc electoral în Germania, presiunea pentru continuarea actualei politici europene față de Moscova poate deveni mai greu de menținut.
Nu este obligatoriu ca Germania să schimbe imediat politica externă.
Dar direcția dezbaterii politice se schimbă.
⸻
V. CRIZA ENERGETICĂ — PETROLUL CA ARMĂ GEOPOLITICĂ
De ce energia este al cincilea eveniment major?
Poate părea că energia este doar o consecință a războiului din Orientul Mijlociu.
Nu este.
Energia a devenit în sine un instrument strategic.
În săptămâna 6–12 septembrie, acest lucru a devenit evident.
IEA a avertizat că deficitul mondial de petrol pentru 2026 se poate adânci dacă revenirea fluxurilor normale din Golf este întârziată.
Reuters a relatat pe 11 septembrie că Agenția Internațională a Energiei estimează o reducere foarte importantă a producției mondiale de petrol.
De ce contează 100 de dolari
Pragul de 100 USD nu are doar o valoare economică.
Are o valoare psihologică.
Când petrolul depășește 100 USD, piețele încep să includă în preț posibilitatea unei crize prelungite.
Companiile cresc prețurile.
Transportul se scumpește.
Inflația reapare.
Băncile Centrale sunt puse într-o situație dificilă.
Dacă reduc dobânzile, riscă să alimenteze inflația.
Dacă mențin dobânzile ridicate, frânează economia.
Așadar, o criză militară din Golf poate deveni o problemă monetară mondială.
Europa este vulnerabilă
Europa este în mod special vulnerabilă.
Nu numai din cauza importurilor de energie.
Ci pentru că industria europeană are nevoie de energie competitivă.
Germania este exemplul cel mai important.
Industria chimică, metalurgică, auto și producția de materiale sunt sensibile la prețurile energiei.
Dacă energia devine structural mai scumpă, Europa pierde competitivitate.
Iar dacă Europa pierde competitivitate, problema devine politică.
RUSIA și energia
RUSIA este una dintre marile puteri energetice ale lumii.
Acest fapt îi conferă MOSCOVEI o importanță care depășește dimensiunea sa demografică.
Într-o lume în care petrolul și gazul devin din nou scumpe, statele exportatoare capătă o putere suplimentară.
China și India au nevoie de energie.
Rusia are energie.
Iranul are resurse energetice.
Statele din Golf au energie.
Prin urmare, centrul de greutate economic al lumii se deplasează către spațiul eurasiatic și indo-pacific.
⸻
VI. LEGĂTURA DINTRE CELE CINCI EVENIMENTE
Privite separat, cele cinci evenimente par diferite.
Privite împreună, ele formează un singur tablou.
BRICS
arată apariția unei lumi multipolare.
Iran și Hormuz
arată că puterea militară americană nu poate elimina instantaneu vulnerabilitatea energetică.
Ucraina arată dificultatea de a transforma superioritatea militară occidentală în soluție politică definitivă.
Germania arată apariția unei revolte electorale împotriva establishmentului european.
Energia arată că toate aceste conflicte au un cost economic global.
Aceasta este marea concluzie.
Lumea nu traversează doar o succesiune de crize. Traversează o schimbare de sistem.
Ordinea internațională construită după 1991 intră într-o fază de transformare.
Statele Unite rămân cea mai puternică putere militară și financiară.
China devine principalul concurent economic și tehnologic.
Rusia rămâne o mare putere militară și energetică.
India devine una dintre principalele puteri demografice, economice și tehnologice.
Iranul încearcă să-și consolideze poziția de putere regională.
Iar Europa începe să descopere că nu poate conta la infinit pe o protecție externă fără costuri și fără condiții.
⸻
VII. CE POATE URMA?
Există cinci scenarii.
Scenariul 1 — Stabilizare diplomatică
Statele Unite și Iranul ajung la o formă de încetare a ostilităților.
Traficul prin Hormuz revine.
Petrolul scade.
Acesta ar fi scenariul cel mai favorabil economiei mondiale. Cred că este cel mai puțin probabil.
Scenariul 2 — Conflict prelungit în Golf
Hormuz rămâne perturbat.
Petrolul rămâne peste 100 USD.
Inflația revine.
Europa și Asia intră sub presiune. Îl consider cel mai probabil.
Scenariul 3 — Negociere Rusia–Ucraina
Washingtonul reușește să aducă Moscova și Kievul către un acord.
Nu ar fi neapărat o pace definitivă.
Ar putea fi un armistițiu complex.
Dar ar reprezenta o schimbare enormă. Puțin probabil .
Scenariul 4 — Consolidarea BRICS
India, China, Rusia și Iran își dezvoltă cooperarea economică și financiară.
Nu apare o monedă BRICS imediat.
Dar comerțul în monede locale crește.
Influența dolarului începe să scadă lent. Foarte probabil.
Scenariul 5 — Criza politică europeană
AfD continuă să crească.
Alte partide național-conservatoare câștigă teren.
Politica europeană privind migrația, Ucraina și Rusia începe să se schimbe.
În acest scenariu, alegerile germane devin o problemă europeană. Foarte probabil.
⸻
VIII. CONCLUZIE STRATEGICĂ
Săptămâna 6–12 septembrie 2026 poate fi considerată una dintre acele perioade în care istoria nu se schimbă printr-un singur eveniment, ci prin convergența mai multor evenimente.
La New Delhi, PUTIN , XI și MODI au oferit imaginea unei Lumi în care marile puteri non-occidentale își afirmă autonomia.
În Golful Persic, Iranul a demonstrat că poate transforma o problemă regională într-o problemă energetică mondială.
În Ucraina, Statele Unite încearcă din nou să găsească o ieșire diplomatică dintr-un război care pare tot mai greu de încheiat militar.
În Germania, AfD a demonstrat că nemulțumirea față de establishmentul politic poate produce rezultate electorale spectaculoase.
Iar petrolul a demonstrat încă o dată că geopolitica și economia sunt inseparabile.
Ceea ce se naște în fața noastră este o ordine internațională multipolară.
Nu este încă stabilă.
Nu este încă definită.
Nu are instituții comune comparabile cu cele ale sistemului occidental.
Dar este vizibilă.
Iar imaginea de la New Delhi — PUTIN , XI și MODI împreună, în timp ce Occidentul se confruntă simultan cu războiul din Ucraina, criza iraniană și propria sa criză politică internă — reprezintă poate cea mai sugestivă fotografie geopolitică a săptămânii.
⸻
IX. O LECTURĂ DIN BIBLIE
Dincolo de geopolitică, există o dimensiune care nu poate fi ignorată: dimensiunea Morală și Spirituală!
BIBLIA Sfântă nu este un manual de strategie internațională.
Dar ea oferă o perspectivă asupra războiului, puterii, mândriei și păcii care rămâne extraordinar de actuală.
– Despre Pace:
„Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.”
Matei 5:9
Într-o lume în care Statele își măsoară puterea prin rachete, avioane, sancțiuni și petrol, această frază introduce o altă măsură a puterii: capacitatea de a construi pacea.
-Despre Război
„Veți auzi de războaie și de zvonuri de războaie; luați seama să nu vă înspăimântați.”
Matei 24:6
Este o frază care pare scrisă pentru o lume în care fiecare zi începe cu o nouă știre despre fronturi, rachete și amenințări.
-Despre Conducători.
„Când se înmulțesc cei drepți, se bucură poporul; când stăpânește cel rău, poporul suspină.”
Pilde 29:2
Este poate una dintre cele mai puternice reflecții biblice asupra responsabilității politice.
Puterea nu este un scop în sine.
Ea este o responsabilitate.
-Despre Orgoliu
„Mândria merge înaintea pieirii și trufia înaintea căderii.”
Pilde 16:18
În relațiile dintre marile puteri, această avertizare rămâne fundamentală.
Nicio putere nu trebuie să creadă că este eternă.
Nicio imperiu nu trebuie să considere că istoria îi aparține pentru totdeauna.
Despre Pacea între oameni
„Caută pacea și o urmează.”
Psalmul 33:13–14
Acesta este, în fond, mesajul care lipsește cel mai mult într-o lume dominată de confruntare.
⸻
CONCLUZIE FINALĂ:
Săptămâna 6–12 septembrie 2026 nu a fost doar o săptămână de știri.
A fost o săptămână în care s-au văzut simultan cinci semne ale transformării lumii:
BRICS — afirmarea multipolarității.
Iran–Hormuz — vulnerabilitatea sistemului energetic mondial.
Rusia–Ucraina — limitele soluției militare și revenirea diplomației.
Germania — revolta electorală împotriva establishmentului.
Petrolul — transformarea geopoliticii în presiune economică mondială.
Iar toate acestea conduc către o singură întrebare:
“ Va reuși Lumea să construiască o nouă ordine internațională prin negociere sau va încerca să o construiască prin confruntare?”
Răspunsul nu îl vom avea la sfârșitul unei singure săptămâni.
Dar New Delhi, Hormuz, Kiev și Berlin ne-au arătat deja direcția în care se mișcă istoria.
Și poate că, după toate calculele geopolitice, rămâne cel mai simplu și mai profund adevăr biblic:
“Fericiți făcătorii de pace.”
Gral. de Bg(ret) Dr. HC Bartolomeu Constantin SĂVOIU
Directorul Jurnalului.
