Scurt istoric al localitatii
Comuna Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului. Campina lui Grigorescu si Hasdeu se afla la rascruce de drumuri. Din ea pleaca in directia nord o sosea ce serpuieste pe valea apei Doftana.
Dupa ce Iasi in urma colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega si cheile Brebului, valea se ingusteaza, capatand frumuseti montane desavarsite. Inainte de intrarea in localitatea Valea Doftanei, apele raului au fost zagazuite prin constructia barajului de la Paltinu, formand un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu ” o mica mare montana” – zona turistica de mare atractie.
Comuna Valea Doftanei este situata in nordul judetului Prahova, in zona Carpatilor de Curbura, pe cursul mijlociu al raului cu acelasi nume. Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen. Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica.
Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de „clabucete” ramificandu.se spre sud.
Cele peste 2.800 de gospodarii ale localitatii ( cca. 7.000 locuitori) sunt insirate ca o salba pe terasele in trepte de o parte si de alta a raului si afluentilor sai, pe directia de curgere nord-sud. Este atestata documentar in prima jumatate a secolului al XVI-lea in timpul domniei lui Radu Paise ( 1535 -1545 ) cu satele Tesila si Traisteni. Prin hrisoave domnesti, acele localitati devin dependente de manastirile Margineni si Sinaia.
Cu siguranta, vechimea acestor colectivitati umane este cu mult mai mare, fapt dovedit de existenta unor urme de viata materiala si spirituala ce pot fi incadrate in societatea medievala timpurie. Istoria confirma ca in secolele XVII- XVIII, romanii din Tara Barsei si din zona Sibiului, nemaiputand suporta persecutiile autoritatilor austro-ungare au luat drumul bejeniei, trecand la sud de Carpati in Tara Romaneasca, prin pasul Predelus, stabilindu-se pe Valea Doftanei in satele Tesila si Traisteni.
Factorii de mediu au fost hotaratori in constituirea primelor asezari umane in acest spatiu. La adapostul padurilor si in apropierea apelor, oamenii si-au inaltat locuinte grupate in catune. Se ocupau cu pastoritul si munca la padure, activitati ce s-au transmis urmasilor.
Cadrul natural
Comuna Valea Doftanei este amplasata intr-un cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului.
Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen. Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de „clabucete” ramificandu.se spre sud.
Pe stanga raului si ceva mai catre miazazi sunt masivele Negrasul (cu urme de izvoare minerale la poalele sale), Cioparceni, Varfu Mare, Secara, Carabanu, Craitele, iar pe dreapta Prislopul, Lacurile, Rusul si Floreiul. Altitudinea lor medie este de 1.600 m. In continuare, la limita sudica a comunei strajuiesc niste maguri, local denumite „galme”. Impadurite fiind catre partea lor superioara Galma Secariei (1137 m), Galma Craitei si Galmeia (1043 m ) fac nota aparte in ansamblul perimetrului montan al localitatii. Astfel, varfullor, partial inierbat, este usor boltit, de forma unei cupole in stil bizantin. Le lipseste stridenta pantelor ametitoare de pe alte meleaguri, in timp ce ele inspira privitorului totodata maretie, calm si echilibru. Prin nota aceasta caracteristica, ele se armonizeaza cu insasi baza larga, accesibila a teraselor prin care. si poarta undele raul Doftana.
Raul Doftana traverseaza localitatea in lung. Izvorand din muntii Garbovei, el parcurge o distanta de cca. 50 km pana la confluenta cu raul Prahova, spre sud de Cam pina. Pe acest traseu, Doftana isi sapa albia in muntii Baiului si Badilei, primind o seama de afluenti, incepand de la izvor, pe stanga Negrasul, Cucioaia, Mogosoaia, Ermeneasa, Ghimpoasa, Valea lui Vladisor, Paltinoasa si Purcaru. Pe dreapta isi aduc apele: Musita, Orjogoaia, Prislopul, Floreiul, Bradeasa si Secaria.
Este de la sine inteles ca bazinul hidrografic al Doftanei prezinta o importanta vitala pentru locuitorii comunei, iar in plus, constituie si principala sursa de alimentare cu apa a judetului Prahova. Cu intreaga sa retea de afluenti, raul Doftana beneficiaza de o apa socotita de prima calitate; puritatea ei este unanim apreciata de turistii ce se abat prin Valea Doftanei, protejata climatic de braul muntos din jur, larg deschisa si insorita, cu o temperatura moderata in orice anotimp. De aici decurg interesante posibilitati de inscriere a Vaii Doftanei intre traseele turistice.
Prezinta intr-adevar atractie depresiunea Tesila – Traisteni, in care serpuieste involburata apa raului, numeroasele izvoare si fantani racoritoare in miez de vara, pajistile, ademenitoare prin verdeata lor din gradini si livezi, aerul ozonat, specific locului. Numai cateva zile de vacanta in mediul robust din Valea Doftanei – veritabil liman de liniste si reconfortare – au un miraculos efect asupra organismelor slabite, obosite de incordarea muncii fizice si intelectuale.
Lacul Paltinoasa
Lacul Paltinu este un lac de acumulare pentru apa potabila, intins pe o lugime de 3 km, oferind o priveliste incantatoare. Ambele maluri ofera conditii prielnice pentru asezarea unor campinguri pitoresti si case de vacanta. Este asezat intr-o zona montana pitoreasca in bazinul Doftana, iar in apropriere se gaseste raul Doftana, la confluenta cu Paraul Paltinoasa si Secaria. Situat la o altitudine de 650 m lacul Paltinoasa ocupa o suprafata de 215 ha.
Barajul Paltinu serveste in principal pentru alimentarea cu apa potabila si industiala a municipiilor Campina si Ploiesti. In subsidiar, barajul asigura si apa pentru irigarea a 9.000 ha in lunca raului Prahova in zona Baicoi-Ploiesti si pentru salubrizarea raului Dambul din Ploiesti.
Cheile Doftanei
Cheile Doftanei sunt situate in apropierea Lacului Paltinoasa si ofera o priveliste deosebita, asemanatoare cu cea de la Cheile Bicazului. Zona sub montana, situata la distanta de 20 km de Campina, ce se desfasoara de a lungul Vaii raului Doftana, unul din afluentii raului Prahova. Situate in apropierea Lacului Paltinoasa, ofera o priveliste deosebita, asemanatoare cu cea de la Cheile Bicazului.
In apropiere de Lacul Paltinul, Raul Doftana a dat nastere unor superbe chei de o lungime de aproximativ 300 metri: Cheile Doftanei. Acestea reprezinta un adevarat fenomen carstic, avand forma unui adevarat tunel, cu pereti aproape verticali si dand nastere unor peisaje spectaculoase
Rezervatia „Glodeasa”
Glodeasa este o padure seculara virgina de fag si brad, situata in comuna prahoveana Valea Doftanei, la o altitudine de 650 – 890 m. Padurea pastreaza marturii ale evolutiei invelisului forestier al muntilor nostri, fiind ferita de exploatarea forestiera. Pe o suprafata de 534,9 ha, se intind arbori cu varste curpinse intre 200 – 300 de ani si inatimi de 40 – 45 m.
Padurea Glodeasa este printre putinele paduri ramase virgine la noi in tara, prezentand o remarcabila diversitate peisagistica: paduri, stanci, pajisti, roci la zi, ape dulci, chei. Peisajul este impodobit cu specii de plante rare, ocrotite prin lege. Rezervatia Glodeasa reprezinta un obiectiv turistic deosebit, prin naturaletea perfecta a peisajului, aerul curat garantat si drumetiile de munte ce pot fi realizate de aici.
Rezervatia Glodeasa este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Muntenia, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Tipuri de habitate: Padure de fag de tip Luzulo – Fagetum, tufarisuri alpine si boreale, pajisti alpine si subalpine, vegetatie pe stanci calcaroase, iazuri si lacuri.
Sursa: www.valeadoftanei.ro
