marți, aprilie 13, 2021
the big logo

JURNAL SĂPTĂMÂNAL NAȚIONAL INDEPENDENT | ANUL 1 | NUMĂRUL 36|12 - 18 APRILIE 2021

Filosofia salariului minim în România

Must Read

Criza pandemică – factor de favorizare a integrării sau dezintegrării europene?

Prof. univ. dr. Vasile PUȘCAȘ A trecut un an de când am conștientizat că suntem într-o criză pandemică. Fiecare individ,...

O Incredibilă Coaliție care vizează subversiunea Ordinii Mondiale Actuale

General de Bg ( ret) Bartolomeu Constantin Săvoiu, Marele Maestru al Marii Loji Naționale ROMÂNE 1880 , fost Vice...

Sursa foto:startupcafe.ro

Oricât de rațional am aborda lucrurile, economia este despre oameni și nevoile acestora.

În această abordare, discuția despre cât ar trebui să fie salariul minim, dacă este sau nu corelat cuproductivitatea muncii, dacă acordarea salariului minim și mai mult, creșterea acestuia, ar fi sustenabilă,devine o problemă de etică economică și de respectare a dreptului la un trai în limita decenței, acetățenilor într-un stat cu o democrație participativă.

Din perspectivă economică, salariul este determinat de piață, ca un rezultat al jocului liber al cererii cu oferta de muncă. Tot din perspectivă economică, salariul este mai mult decât o marfă șiîncorporează un venit minimal care să permită remunerarea timpului alocat de salariat pentru oricemuncă prestată și acoperirea unor nevoi de natură existențială. Un preț al muncii mai ridicat, ia înconsiderare costul de oportunitate al renunțării la combinația timp liber-vânzarea muncii (vâzută ca un corolar al competențelor unui individ care concură la realizarea unui produs) pe o piață concurențială în care munca prestată prezintă valoare intrinsecă. În acest caz, prețul muncii este determinat de productivitatea muncii.

În situația unei economii puternic concurențiale, piața muncii este în strânsă corelație cu piața bunurilor și serviciilor și prețul muncii (salariul) depinde de volumul bunurilor și serviciilor realizate, cu o valoarea de piață ridicată, dar și cu o pondere ridicată în ceea ce privește alocarea valorii. Astfel, oricât de multă muncă se tranzacționează pe piață, dacă produsul muncii nu este suficient de vandabil și nu are o putere de schimbare la nivelul piețelor, atunci prețul muncii este scăzut iar efectul asupra nivelului de bunăstare al cetățeanului, și al societății, este mic.

În aceste condiții, creșterea salariului minim de către autorități are efect nominal, fiind însoțită, în timp, de inflație, ceea ce anulează orice demers etatist. Situația în care politica salarială devine obiect al politicii economice poate schimba soarta salariului minim.

Astfel, orientarea investițiilor către domenii care încorporează inovație și forță de muncă specializată, atragerea de investitori pentru segmentele de piață ale muncii cu un nivel scăzut de ocupare dar cu o propensiune crescută la formare continuă și deci, specializare, ar putea conduce la creșterea salariului, inclusiv al celui minim, ca efect al pieței.

O creștere a salariului minim, orientată prin politica investițională, susținută prin educație și formare continuă, ar putea fi realizată în timp. Astfel, prin indetificarea unor produse care se pot realiza în cadrul economie locale, cu costuri competitive, ca efect al combinării factorilor de producție locali cu inovarea și antreprenoriatul, ar putea conduce la crearea de bunuri economice care să aducă o valoare adăugată mai ridicată, ceea ce va determina și creșteri marginale ale nivelului salariilor.

Dar, pentru o națiune al cărei nivel al dezbaterii publice este dacă se poate acoperi o creștere cu 10 euro pe lună a salariului minim pe economie al cărui nivel este 400 de euro lunar, consider că nu face cinste și necesită o abordare etică a discursulu public. Acoperirea sau garantarea salariului minim pe economie într-o țară devine o prioritate în condițiile în care individul care prestează o muncă salarială nu poate asigura antreprenorului un câștig de pe urma muncii sale, nemaivorbind de utilitatea salariului pentru angajat, în condițiile unei societăți dinamice, cu un aflux de modernitate, ceea ce indubitabil, contribuie la ccentuarea frustrărilor de natură socială și materială.

Deci, problema salariului minim apare pe fondul unei distribuiri a bunurilor de producție în economia noastră care nu este maximală în ceea ce privește valoarea adăugată, ponderea cea mai mare revenind bunurilor economice co o valoare de piață scăzută, deci cu o salarizare minimală. În acest caz, nu este de mirare că nu se resimte o cerere pentru specializări și investiții în programe de dezvoltare porfesională care să atragă o reconfigurare a pieței muncii către producerea de bunuri economice cu un potențial inovativ ridicat.

Câtă vreme interesul este menținerea investițiilor la nivelul celor cu un grad de risc scăzut și cu o capacitate de inovare mică, forța de muncă atrasă este ori minimală, ori slab remunerată. Cheia creșterilor salariale constă în creșterea capacității de producție a economiei României, în urma unei predictibilități fiscale, a unei apetențe pentru susținerea antreprenoriatului, pe de o parte, și a unei deschideri pentru investiții durabile care să prezinte avantaj pentru forța de muncă ocupată, pe de altă parte. În acest sens, poate rezolvăm și problema echității!

- Advertisement -

LASA UN RASPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

Criza pandemică – factor de favorizare a integrării sau dezintegrării europene?

Prof. univ. dr. Vasile PUȘCAȘ A trecut un an de când am conștientizat că suntem într-o criză pandemică. Fiecare individ,...

O Incredibilă Coaliție care vizează subversiunea Ordinii Mondiale Actuale

General de Bg ( ret) Bartolomeu Constantin Săvoiu, Marele Maestru al Marii Loji Naționale ROMÂNE 1880 , fost Vice Președinte CIOR -NATO ( Confederația...

Etnogeneza românilor reflectată în creațiile istoriografiei românești

Autor: Potcovaru Ioana-Corina În cadrul culturii românești, scrierea istoriei a jucat un rol important. Împărțiți între hotarele mai multor state,  românii s-au convins de necesitatea...

Lacul Colibiţa – locul de basm unde poţi respira cel mai pur aer din ţară

Situată la o altitudine de 900 de metri, Colibiţa ( judeţul Bistriţa Năsăud) este poarta de intrare în Munţii Călimani. Lacul, munţii, pădurea, aerul,...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -