Câteva dosare din biroul Sanctității Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului- Noua Romă și Patriarh Ecumenic (1 august 2020)
CULTURĂ: 1. totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. Faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva.
Om de cultură= persoană cu un nivel intelectual ridicat, care posedă cunoștințe universale multe și temeinice.
2. Totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza producții mari și constante; știința, priceperea de a lucra pământul, de a îngriji plantele. (DEX, DICȚIONARUL EXPLICATIV AL LIMBII ROMÂNE, univers enciclopedic, București, 1998, Ediția a II-a, p. 248).
Am decis să încep scrierea acestui foarte scurt articol cu prezentarea unei definiții. Am ales să fac aceasta, întrucât am constatat cu tristețe că lumea contemporană uită de acest termen, fiind prea interesată de monden, fițe și plinătate de sine.
Repercursiunile uitării acestui lexem se văd la tot pasul- ipocrizie, mediocritate, prostie, nepricepere, nepăsare etc.
Iată de ce societatea noastră merge într-o direcție greșită, asemenea unei mașini care părăsește drumul și intră în șanț.
Cultura nu mai este la modă pentru oamenii zilelor noastre (mai ales pentru tineri), întrucât aceasta nu produce nimic astăzi, acum, nu se poate cumpăra cu bani și nu poate să fie dobândită pe parcursul unei singure zile, ci în săptămâni, luni, dar mai ales ani.
Un prieten mi-a spus acum câteva zile într-o conversație că „cu cât știi mai mult, cu atât ești mai nefericit”.
Da, mai nefericit, fiindcă conștientizezi că situația din lumea aceasta „este foarte dificilă”, după cum mi-a afirmat și Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului- Noua Romă și Patriarh Ecumenic într-o discuție privată din data de 1 august 2020 desfășurată la Istanbul.
Da, cultura aduce nefericirea, dar aduce și fericirea, adică dorința de schimbare a propriei persoane, întrucât treptat, dar sigur, conștientizezi că trebuie să faci curățenie în propria viață, să te schimbi și să devii mai bun față de ceilalți, să le înțelegi și accepți neputințele.
Cultura ne ajută să înțelegem că nu suntem noi centrul Universului, ci că există un Dumnezeu- Creator al tuturor celor văzute și nevăzute, să privim spre veșnicie!
Cultura ne ajută să devenim oameni pricepuți în aproape toate domeniile de activitate- de la schimbarea unui bec, până la scrierea unui articol care poate va rămâne în posteritate.
Cultura ne ajută să conștientizăm de ce avem nevoie, să nu facem risipă, să nu cumpărăm bunuri de care nu avem nevoie, iar după aceea să le aruncăm și astfel să pierdem bani pe care îi putem folosi în scopuri personale sau comunitare!
Cultura ne face să înțelegem că adevărata frumusețe a vieții este simplitatea, iar că lipsa acesteia ne produce doar necazuri, ne complică viața.
Cultura ne ajută să devenim oameni mari, prolifici pentru noi, dar mai ales pentru societatea în care trăim.
Prin CULTURĂ lumea poate să devină cu siguranță un loc mai bun pentru mine, dar și pentru celălalt și ceilalți!
Să ne dorim și să fim purtători ai CULTURII!
Andrei-Mihai VLAD
Licențiat în ISTORIE al Facultății de Istorie
din cadrul Universității București
Masterand al Facultății de Istorie din cadrul
Universității București
Redactor Șef- Adjunct al ziarului
PATRIA ROMÂNĂ
