Plecând de la starea pandemică, s-au modificat toate variabilele și coordonatele vieții economice și sociale, în orice parte a lumii. Așa încât, România, se luptă cu asigurarea unei pseudonormalități în acest timp în care mulți își încep activitatea, fie că este vorba de mediul de afaceri, fie că este vorba de mediul școlar și academic.
Criza determinată de virus cuprinde toate sferele vieții, cu efect în planul psihologic al individului, urmare a faptului că acest virus năucitor a eliminat locuri de muncă, medii de învățare, a creat tulburări în mediul de afaceri pe termen lung. Acest fapt determină subiecții economiei la adoptarea unor comportamente mai mult emoționale decât raționale, la alegeri care nu au la bază costuri de oportunitate ci, mai degrabă, contextul situațional prin care se salvează persoane, activități economice sau piețe dar pe termen foarte scurt.
În aceste vremuri avem nevoie de empatie și de persoane resursă care să identifice căi de urmat în afaceri și în societate. Aceste persoane resursă identifică metode de minimizare a factorilor de risc într-un orizont determinat de timp tocmai pentru a găsi modalități care să confere angajaților și membrilor unei societăți, un trend crescător, chiar și la nivel de percepție. Acești manageri, convertiți în lideri, cunoscători ai științei managementul riscului și performanței, vor identifica oportunități de dezvoltare prin gândire coordonată, strategică și sinergetică, în consens cu prefacerile piețelor la nivel regional și mondial. Acești lideri vor privi dincolo de granițele economiei locale și vor identifica acele valențe ale economiei care o fac din economie locală statică, economie locală dinamică, competitivă. Va trebui ca multe dintre activitățile economice să devină locale, chiar minimale, dar să se transforme în unități de producție eficiente, inteligente și corelate cu cererea de piață. Nu producem doar pentru profit, nu risipim resurse, pentru că acestea sunt rare și scumpe, ci producem în consens cu principiile economiei sustenabile, care transformă resursele în bunuri de piață fără să prejudicieze mediul, în baza unei comenzi sociale, de piață. Există situații în care acești lideri creează piață pentru produse, urmare a unei viziuni de dezvoltare. Aceste modele de gândire convergentă cu interesul pieței trebuie stimulată prin dezvoltarea antreprenoriatului și a liberei inițiative, atât în rândul tinerilor, cât și a liderilor locali.
Avem nevoie de un nou început, de speranțe dar și de metode de cunoaștere a contextului societal și de încercări privind redefinirea unui nou mod de a face economie: trecerea de la abordarea pe utilizarea de resurse și transformarea lor în profit, la economia comportamentală bazată pe înțelegerea structurii resurselor, inclusiv umane, și transformarea acestora în oportunități de dezvoltare care creează valoare prin satisfacție intrinsecă.
Ascensiunea societății se bazează pe valori și precepte morale, greu sesizabile în societatea contemporană. De aceea, trebuie să milităm pentru reținerea valorilor către tinerele generații, către transformarea acestora în artizani ai cunoașterii spre îmbunătățirea nivelului de trai și de acolo, către aplecarea și asupra unor aspecte calitative ale vieții. Ne-am transformat cu toții în mașinării ale timpurilor noastre, suntem distanțați pentru necontaminare dar ne distanțăm și de valori care presupun grija față de generațiilor viitoare printr-un consum de resurse prezent nesustenabil și haotic. Se observă un trend crescător de creștere al datoriei externe, a raportului de schimb euro-leu, cu consecințe asupra nivelului de trai prezent și viitor. Suntem încredințați că economia noastră nu este competitivă decât prin export de produse neprelucrate, adică de materii prime, ceea ce ne conferă un statut de economie incompatibilă cu progresul și dezvoltarea informațională, și ne rezumă la statutul de consumator de produse din spectrul larg al traiului curent.
Pentru a corela abordarea economiei cu rigorile unei piețe competitive trebuie să regândim politica socială, cu impact asupra nivelului de dezvoltare a capitalului uman, în sensul de a crea competențe forței de muncă superioare actului de manufacturare/ executare. În acest fel, forța de muncă va putea fi folosită pe piețe ale muncii specifice economiei centrate pe încorporarea tehnologiei în actul de producție pe scară largă. Vom folosi eficient atât forța de muncă, cât și resursele, vom identifica nișe de producție cu un grad ridicat de atractivitate pe piața intern și externă în scopul valorificării oportune a avantajelor comparative, cu efect în planul bunăstării. Deci, pentru toate poate fi un nou început!
Autor: Profesor Universitar Doctor Cristina Artimon
