sâmbătă, octombrie 16, 2021
the big logo

JURNAL SĂPTĂMÂNAL NAȚIONAL INDEPENDENT | ANUL 2 | NUMĂRUL 62 |11 - 17 OCTOMBRIE 2021

Despre protecționismul în viziunea actuală

Must Read

Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti (sau fosta Casă Assan)

Sursa foto: wikipedia.ro     Casa Assan a fost locuinţa primului explorator român ce a făcut ocolul Pământului şi a studiat zonele...

Vitalik Buterin fondatorul Ethereum la Bucureşti

Vitalik Buterin: "Sunt multe lucruri care pot fi făcute în spaţiul crypto. Trebuie doar să îţi găseşti locul" Co-fondatorul Ethereum,...

Pentru a face față provocărilor viitorului, marcat de penuria de resurse naturale raportate la populația în creștere, omenirea trebuie să fie în măsură să folosească în interesul propriu tehnologiile și rezultatele cercetărilor științifice avansate astfel încât să identifice metode prin care să stopeze încălzirea globală, utilizând energii regenerabile, nanotehnologii, cloud computing. Contextul actual este marcat atât de neajunsuri legate de accesul la resurse, cât și de fricțiuni politice la nivel global, schimbări de paradigmă, jocțiuni ale centrelor de putere, se pare, pentru creionarea unei noi ordini mondiale.

În condițiile actuale, sub amenințarea pandemiei și în speranța identificării unor remedii care să scoată omenirea din criza sanitară, dar și din starea de frică, neputință, neîncredere, ne îndreptăm atenția asupra beneficiilor tehnologiei, și în alte domenii decât cel medical, domenii care, corroborate cu medicina, contribuie la bunăstarea populației.

În prezent omenirea este in pragul unei noi crize economice globale, poate mult mai severe, din cauza schimbării gradului de suportabilitate al individului în raport cu restricţiile, nu doar cele legate de nevoi, considerate in secolul trecut, de bază (hrană, adăpost), ci cu cele legate de comunicare, relaţionare, reprezentare (cheltuielile pentru gadgeturi, acces la Internet, socializare, haine etc). Ceea ce ne face să ne aflăm în pragul unei crize globale sunt consumerismul, accesibilitatea bunurilor de consum prin apelare la mijloace de creditare, dar şi avansul tehnologiei care plasează omul mult mai aproape de capitalul tehnic, din perspectiva costului muncii.

În atare condiţii, este nevoie de o schimbare de paradigma în relaţia consum –alocare de resurse iar resursele consumate să provină, în cea mai mare parte, din surse regenerabile. Lumea academică conştientizează pericolul crizei prin implozie şi atrage semnale în utilizarea liberului arbitru pentru stoparea, la nivel individual, a consumului de resurse, energie şi timp.

Omul a devenit complementar timpului petrecut în activităţi de rutină, cu un consum mare de energie nesustenabilă iar efectul este o alienare societală. Poate că instituţiile educaţionale şi culturale vor avea pârghiile necesare în a corija comportamentul tinerilor în pierderea capacităţilor creatoare care se irosesc prin pierderea timpului, divergent proceselor cunoaşterii şi inovării.

Menţinerea locurilor de muncă este, in present, un deziderat ,ca urmare a cresterii incidentei tehnologizarii si robotizarii, ca argument pentru tari in ceea ce priveste asigurarea securitatii nationale si natiunilor. Companiile cu tradiţie şi lucrătorii lor din ţările dezvoltate se consideră deseori ameninţate de importurile provenind din ţările care dispun de forţă de muncă mai ieftină. Pentru a se menţine gradul existent de ocupare a forţei de muncă din anumite sectoare, firmele şi lucrătorii solicită, de cele mai multe ori, protecţie în raport cu concurenţii lor externi. Oficialii guvernamentali, sensibili la riscurile pauperizării şi şomajului în regiunile unde sunt localizate anumite sectoare productive care şi-au pierdut avantajele comparative, devin sensibili la aceste solicitări ale adepţilor protecţionismului. Sprijinul poate fi acordat sub formă de taxe vamale, contingente de import sau alte tipuri de bariere netarifare multe dintre ele extrem de eficace în restricţionarea importurilor. Acest tip de sprijin poate fi doar temporar, permiţând redefinirea strategiilor operaţionale şi reconstruirea imaginii pe piaţă. Alteori, asistenţa poate fi menţinută o lungă perioadă de timp, cum este cea acordată industriei navale şi siderurgiei sau industriei textile, ajutată de acorduri de comercializare ordonată a produselor. Sunt extrem de comentabile avantajele obţinute prin menţinerea protecţiei. De regulă nu se înregistrează menţinerea sau sporirea gradului de ocupare a forţei de muncă. De asemenea, atunci când se câştigă locuri de muncă, acestea se regăsesc în sectoarele care şi-au pierdut avantajele comparative, ceea ce generează alocarea ineficientă a resurselor umane şi întârzierea ajustărilor structurale. Pe măsură ce se câştigă unele locuri de muncă în sectoarele concurate de importuri, se pierd locuri de muncă în alte sectoare care produc pentru export, ca urmare a reducerii potenţialului de absorbţie în ţările din care provin produsele supuse barierelor protecţioniste. Mai mult, măsurile protecţioniste scumpesc produsele importate. Acest lucru conduce la reducerea cererii pentru produsele respective, dar şi pentru alte produse, ceea ce conduce la pierdere de locuri de muncă. 

În esenţă, argumentul apărării economiei naţionale a fost deseori folosit pentru a justifica apelarea la instrumentele protecționiste. Considerăm necesară protejarea unor domenii ale economie naționale, nu exclusiv prin măsuri fiscal bugetare, dar prin orientarea investițiilor și a antreprenoriatului către acele domenii care ar deveni competitive la nivel global. În acest fel, economia s-ar adapta exigențelor tehnologice și creative în domenii ale viitorului, precum cel al roboticii. In prezent, este eminamente necesar să consideri că intervenția în economie, minimalistă, trebuie să constituie un argument pentru dezvoltarea unor producții care să confere oamenilor locuri de munca și bunăstare. 

Cu protectionism sau fără, cert este că trebuie să protejăm natura, omenirea şi buna cuviinţă. Ne putem folosi de natură, aşa cum s-a întâmplat mii de ani, fără să distrugem relaţia firească dintre om şi resurse, dintre om şi rezultatul utilizării resurselor în economie, producţia. Totodată, în tot avântul cercetării și tehnologiei, omul devine mai singur, mai sărac, mai supus presiunilor de pe piața forței de muncă, de timp, care se comprimă în defavoarea lui, firescul umanității se pierde în lupta continua pentru supraviețuire, concept relative în raport cu aștepările individuale.

Autor: Profesor Universitar Doctor Cristina Artimon

- Advertisement -

LASA UN RASPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

Casa Oamenilor de Ştiinţă din Bucureşti (sau fosta Casă Assan)

Sursa foto: wikipedia.ro     Casa Assan a fost locuinţa primului explorator român ce a făcut ocolul Pământului şi a studiat zonele polare, deasemenea a condus şi...

Vitalik Buterin fondatorul Ethereum la Bucureşti

Vitalik Buterin: "Sunt multe lucruri care pot fi făcute în spaţiul crypto. Trebuie doar să îţi găseşti locul" Co-fondatorul Ethereum, a doua criptomonedă ca și...

Elrond achiziționează compania Capital Financial Services

Elrond Network, unicornul romanesc care dezvolta tehnologie blockchain, anunță achiziția Capital Financial Services, companie licențiată de Banca Națională a României pentru a opera drept...

Tunelurile secrete care străbat tot orașul București

Bucureştiul este un oraş plin de mistere. Poveşti incredibile cu fantome, istorii demne de filme de Hollywood cu vampiri, persoane cu forţe supranaturale, comori...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -