Autor articol: Prof. Univ. Dr. Șt. Econ. Cristina ARTIMON
Valul pandemic a zdruncinat din rădăcini sistemul economic, atât la nivel national, cât și la nivel global. Oamenii se văd prinși în capcana deznădejdii, politicile economice nu pot face față colapsului economic pe care multe dintre domenii îl resimt, cu șanse reduse de revenire în viitorul apropiat. Turismul și industria ospitalității, prestările de servicii, resimt perdeaua de indiferență întreținută și prin reducerea cererii globale. În acest context, eficacitatea mixului de politici economice și sociale, dublată de încrederea populației în cacapitatea instituțională a statelor de a rezolva starea de recul, ar putea fi atinsă prin implicarea congruentă a tuturor actorilor sociali. Dar, parcă să fie și mai mare impactul pandemic asupra populației, schimbările de paradigmă se propulsează la nivel societal cu o viteză uluitoare. Astfel, stânga și drepata devin deopotrivă conservatoare iar noile forte politice care se doresc progresiste, au drept obiectiv impunerea omului nou: lipsit de sentimente, rigid, rece, rațional, protocolar, distant, concentrat pe obținerea de rezultat indiferent de costuri sociale. Acest fapt nu are de-a face cu dihotomia bine-rău, corect-incorect, ci cu îndrăzneala celor altruiști de a gândi în termeni de efect al măsurilor socio-economice de laborator asupra persoanelor cu posibilități reduse în ceea ce privește reziliența la schimbare.
Omul nou, specific schimbării de paradigmă pe care o trăim, generează mișcări sub forma unor constrângeri de natură materială, determinate de transformarea societății sub auspiciile tehnologiei, risipei, constrângerilor monetare. Mișcările, determinate de necesitatea impunerii progresului, a dezvoltării de sectoare noi bazate intergral pe cercetare avansată și inovație, produc presiune asupra structurilor actuale ale educației, în scopul completitudii acesteia cu noile deziderate sociale. Astfel, omul nou se delimitează de omul vechi, traditional și, în multe cazuri, rural, fiind necesară o schimbare, alături de paradigmă, și de mentalitate, de accent asupra educației țintite, nu comprehensive. Omul nou este adeptul performaței obținute pe baza reducerii costurilor și incidenței sporite a tehnologiei și inteligenței artificiale, a programării, a eficienței fiecărui domeniu prin prisma costrurilor și abordării rationale în economie. Orice abordare bazată pe emoție nu este acceptată.
Pentru țări sărace, cu o structură societală axată pe protejarea celor care nu pot dovedi comportamente de piață eficiente, progresiștii nu pot avea succes. Intervenția lor pot cel mult să aducă în discuție reformarea și inițierea unor programe de tranziție prin care baza socială, sistemul de educație și instituțiile, să creeze premisele unei bune gestionări a competențelor în scopul dezvoltării orientării exclusive către piață și performanță.
Societățile cu mijloace limitate de dezoltare, care au rămas încremenite în modele economice bazate pe exploatarea de resurse energofage, cu completarea ofertei interne prin import, sunt tributare unei inerții instituționale care mențin subdezvoltarea. Acestui model i se adaugă politici educaționale rigide, cu efect în precaritatea competențelor forței de muncă privită ca medie, a cărei oreintare este pentru producerea de bunuri economice cu o valoare adăugată minimală, insuficientă pentru susținerea economiei și a nevoilor acestei, în plin avânt tehnlogic. De aceea, forțele politice, lipsite de argumentul dezvoltării sustenabile, axate doar pe beneficii pe termen scurt și foarte scurt, nu pot aduce progresul țării din care provin, pot cel mult să mimeze interesul national până la obținerea votului de asigurare a guvernării. Economia voltului trebuie să fie marcată de abordarea rațională prin prisma utilității economice. Astfel, în urma votului, cel puțin pe 4 ani, populația va avea o satisfacție măsurată nu în câștiguri nominale, ci în bunuri publice care vor contribui pe termen lung la o dezvoltare sustenabilă pentru fiecare cetățean. Astfel, tipul omului nou, încet, dar sigur, va pătrunde și în țara noastră!
