Nota Redacției
Asistăm la o ofensivă în toate Direcțiile ale Iredentismului Maghiar .
Scopul este cunoscut: Distrugerea Unității Statului ROMÂN și re-cotropirea Transilvaniei.
Și Statul Maghiar dar și Cercurile economice, universitare, culturale, cu o Politică bine coordonată și organizată și cu mijloace materiale considerabile, procedează la acest atac fără precedent contra ROMÂNIEI, atac care nu primește răspuns, nici din partea Autorităților ROMÂNE nici din partea Societăți Civile ROMÂNE.
În ultimul editorial consacrat Show -ului mediatic de la Tușnad am scris că împărtășesc ideile politice ale Premierului Viktor ORBAN privind:
-Invazia Europei de către Imigrația Afro -Asiatică
-Decadența Societății Occidentale sub influența Criminală a Noii Ordini Mondiale și a “ Valului” LGBTQ și Transgender
-Războiul Ucrainean, provocat , gândit și pus în practică pentru a asigura Hegemonia SUA și NATO asupra EUROPEI.
Aprobarea noastră se oprește la Nivel Internațional a poziției lui Viktor ORBAN.
Este însă de o acută și stringentă actualitate poziția Statului Maghiar și a “ Coloanei a V-a “ ( după numele Curentului Pro-Fascist , pro -hitlerist , infiltrat în EUROPA pentru a acționa pentru puterile Axei) care este UDMR contra ROMÂNIEI.
Până când vom mai permită această Acțiune ?
Publicăm fragmente despre un Mare ROMÂN -FRANCEZ.
La Actul Unirii din 1918 au fost două Mari Personalități care au contribuit :
La TRIANON , în 1920 , Premierul Vajda VOIEVOD prin intrarea în Masonerie și dialogul reușit cu liderii Delegațiilor Americane, Franceze, Italiene , Engleze care erau Toți Francmasoni!
Prin aportul marelui Geograf Francez Robert FICHEUX care a demonstrat că populația română este majoritară în TRANSILVANIA!
Gral.bg( r) Bartolomeu Constantin SĂVOIU
Directorul Jurnalului
Biografie
A absolvit studiile superioare la celebra Universitate Sorbona, fiind licențiat în istorie și geografie (1919-1920).
În urma recomandării ilustrului geograf Emmanuel de Martonne, în perioada 1924-1927 a fost încadrat la „Institutul Francez de înalte Studii din București”.
A obținut doctoratul cu o teză privind studiul geomorfologic al întregului masiv al Munților Apuseni (Les Monts Apuseni (Bihor). Vallées et aplanissements).
Revenit în România în anul 1932, a fost numit secretar general al Institutului Francez din București, până în 1935, apoi al Misiunii Universitare Franceze în România. În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviță, a fost numit succesor al lui George Vâlsan la Universitatea din Cluj-Napoca, unde a predat geografia fizică, până în 1938, când s-a întors în Franța.
Activitatea în România
În 1921, profesorul Emmanuel de Martonne vine în România, la invitația „Universității Daciei Superioare”, aducând cu el și un grup de doctoranzi, printre care și Robert Ficheux, îndemnându-i să pregătească teze de doctorat cu subiecte din România. Robert Ficheux își finalizează cu această ocazie lucrarea de diplomă de studii superioare în geografie, având ca subiect „Geomorfologia părții estice a Munților Bihor”, calificată de profesorul său cu mențiunea „foarte bine”. Primește ca subiect al tezei sale de doctorat „Studiul geomorfologic al Munților Apuseni”, o întinsă și complexă zonă a României, de care Robert Ficheux s-a atașat în cursul lungilor sale călătorii în acea zonă.
În 1924 a fost încadrat la Institutul Francez de Înalte Studii din București, proaspăt înființat. Ulterior a devenit secretar general al Institutului Francez din București și al Misiunii Universitare Franceze în România (1932–1935).
În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviță, pe atunci rector al Universității din Cluj, îi succede lui George Vâlsan, în predarea geografiei fizice, până în 1938, când amenințarea izbucnirii războiului îl obligă să se înapoieze în Franța.
La jubileul de 125 de ani al Academiei Române, organizat în 1991, Robert Ficheux s-a numărat printre oaspeții Academiei. A rămas memorabilă cuvântarea sa rostită în aula forumului academic al României, „țară ce a devenit întrucâtva și a mea”, după cum se exprima profesorul Ficheux. Și-a încheiat discursu (rostit în limba română) prin emoționanta urare: „Domnilor, rogu-vă, îngăduiți acestui moț francez să vă mulțumească călduros pentru această primire amicală și să vă ureze viață îndelungată, activă și rodnică. Urez scumpei noastre Românii, pe care o iubim cu toții, un viitor pașnic, demn de trecutul ei, deseori tragic, dar mereu glorios!”
Acestui om, România și românii îi datorează enorm de mult. Practic și lui Robert Ficheux i se datoreaza reușita Marii Uniri de la 1918 și existența Romaniei între frontierele ei de azi.
Volume publicate
Între 1927 și 1996 a publicat 27 de cărți, referitoare toate la România. Două dintre cărțile lui Robert Ficheux le dau și azi dureri de cap extremiștilor unguri: Les Motzi (Moții), apărută în 1942 și Roumains et minorités ethniques en Transylvanie (Români și minorități etnice în Transilvania), apărută în 1990.
Teza sa de doctorat Les Monts Apuseni (Bihor), Vallées et aplanissements (avec une genèse des Portes de Fer et un essai de parallèle géomorphologique entre les Monts Apuseni et les Carpates) a fost publicată, în anul 1996, la Editura Academiei Române, cu concursul Ambasadei Franței în România.
Distincții
- Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Mare Ofițer, conferit de președintele Emil Constantinescu, în 1997.
- Les Palmes Académiques, cea mai înaltă distincție acordată în Franța unui slujitor al învățământului public, la 17 octombrie 1998.
Sfârșitul
S-a stins din viață, în ziua de 1 august 2005, la vârsta de 107 ani, la Aubagne, în sudul Franței, și a fost înhumat, potrivit dorinței sale, în cavoul familiei din cimitirul parizian Montparnasse.
Fragmentul din textul Etnologului și Scriitorului Radu Anton ROMAN
Cine crede că Marea Unire s-a datorat numai Adunării Româneşti de la Alba-Iulia din decembrie 1918 şi intelectualităţii greco-catolice, are o viziune patriotic-idilică asupra istoriei.
Marile puteri victorioase, hotărâseră, destul de corect, să împartă înfrântul si destrămatul Imperiu Austro-Ungar, după criteriile populaţiilor majoritare.
Aveau loc recensăminte, se făcuseră hărţi ale tuturor provinciilor imperiale după naţionalităţi, se pregăteau infiinţarea de noi ţări şi frontiere.
Ungaria înaintase Parisului, unde aveau loc negocierile, hărţi ale Transilvaniei în
care zona montană, platourile locuite numai de români din Maramureş, Oaş, Haţeg, Lăpuş, Apuseni, Năsăud etc. apăreau ca pustii.
Într-o primă variantă, populaţia maghiară, aglomerată în oraşe (acolo unde românilor le era interzis să se aşeze – n.r.) apărea ca majoritară în Ardeal.
E meritul unor misiuni de geografi francezi, de-a fi urcat pe toate cărările transilvane şi de-a fi inventariat şi anunţat existenţa unor numeroase comunităţi române, acolo unde hărţile maghiare marcaseră pete albe, lucru ce a contribuit determinant la decizia marilor puteri de la Trianon (prin care Transilvania a revenit României –n.r.)”.
Acele misiuni de geografi francezi, despre care scria regretatul Radu Anton Roman, au fost conduse de geograful Robert Ficheux.
Dacă n-ar fi existat profesorul Ficheux, azi Transilvania ar fi fost pământ unguresc.
Omul acesta, scria Roman, „făcuse şi dăruise istorie şi geografie României”.
O Românie care, din nefericire, l-a uitat de tot, după trecerea sa la cele
veşnice, săvârşită acum un deceniu.
N-am auzit nicăieri să se organizeze măcar un simpozion sau o adunare în memoria sa.
Acum, încercăm să aducem modestul nostru omagiu personalităţii lui Robert Ficheux, să povestim şi altora despre cine a fost şi cât de mult bine ne-a făcut acest om, cu speranţa că anii ce vor veni şi, poate, generaţiile de după noi, îl vor aşeza la locul ce i se cuvine în istoria modernă a României.
S-au împlinit 117 ani de la naşterea lui Robert Ficheux, omul căruia
România îi datorează graniţele de azi.
Robert Ficheux a fost unul dintre cei mai mari geografi francezi, un foarte bun vorbitor de limbă română şi un mare prieten al României. A fost, alături de celebrul lingvist suedez Alf Lombard, unul dintre cei mai mari iubitori ai ţării noastre, de când existăm ca stat „dodoloţ”.
Iată câteva repere din biografia profesorului Ficheux:
* Membru corespondent străin (1 iunie 1948) şi membru de onoare din străinătate (9 martie 1991) al Academiei Române.
* Studii superioare la celebra Universitate Sorbona , fiind licenţiat în istorie şi geografie (1919-1920).
* Încadrat, în urma recomandării lui Emmanuel de Martonne (un alt nume ilustru al geografiei), la Institutul Francez de înalte Studii din Bucureşti (1924-1927).
* Teză de doctorat cu un subiect privitor la studiul geomorfologic al întregului masiv al Munţilor Apuseni.
* Revenit în România în anul 1932, devine secretar general al Institutului Francez din Bucureşti (până în 1935), apoi al Misiunii Universitare Franceze în România. În 1935, la recomandarea lui Emil Racoviţă, a fost numit succesor al lui George Vâlsan la Universitatea din Cluj-Napoca, unde a predat geografia fizică, până în 1938, când s-a întors în Franţa.
* Între 1927 şi 1996 a publicat nu mai puţin de 27 de cărţi, referitoare toate la România.
. * Distins cu Ordinul pentru Serviciul Credincios în grad de Mare Ofiţer, de către preşedintele Emil Constantinescu, în 1997.
Două dintre cărţile lui Robert Ficheux le dau şi azi dureri de cap extremiştilor unguri: „Les Motzi” (Moţii), apărută în 1942 şi „Roumains et minorites ethniques en Transylvanie” (Români şi minorităţi etnice în Transilvania), apărută în 1990.
Acestui om, cvasinecunoscut marelui public, România şi românii îi datorează enorm de mult.
Practic, lui Robert Ficheux îi datorăm Marea Unire de la 1918 şi existenţa ţării noastre între frontierele ei de azi.
Radu Anton ROMAN
