vineri, decembrie 9, 2022
the big logo

JURNAL SĂPTĂMÂNAL NAȚIONAL INDEPENDENT | ANUL 2 | NUMĂRUL 115

Impactul pandemiei COVID-19 asupra persoanelor cu tulburări psihice

Must Read

Interviul suprarealist al lui Sam Bankman-Fried nu lămurește nimic

Sursa: coinjurnal.net By Dan Ashmore Principalele concluzii Bankman-Freid a acordat aseară un lung interviu în...

Samoilă Mârza, singurul fotograf care a imortalizat Marea Unire de la Alba Iulia

Sursa:  culturaladuba.ro Alina Cristea December 1, 2022 foto: Samoilă Mârza, Citirea Hotărârii de la Alba Iulia, 1918 „Istoria ne chiamă la fapte....

Lecanemab – un medicament experimental împotriva maladiei Alzheimer cu rezultate spectaculoase

Lecanemab, un medicament experimental împotriva maladiei Alzheimer de la Eisai și Biogen a încetinit declinul cognitiv în cadrul unui...

După cum știm, în istoria ei, civilizația umană s-a confruntat în repetate rânduri cu astfel de evenimente, iar în istoria recenta, „Gripa spaniolă” – a provocat cel puțin 50 de milioane de decese în doar 18 luni iar studiile de la acea vreme au raportat pacienți cu sechele neuropsihiatrice asociate infecției gripale.

Boala COVID-19 reprezintă o patologie multi-organica severă care, pe lângă manifestări cardio-respiratorii, afectează și funcția sistemului nervos, fiind responsabila pentru apariția de tulburări neuropsihiatrice.

Unul dintre cele mai mari și mai periculoase mistere este modul în care virusul provoacă „hipoxie silențioasă”, o afecțiune în care nivelul de oxigen este anormal de scăzut, ceea ce poate afecta iremediabil organele vitale dacă nu este detectat din timp. În plus aceste leziunile cerebrale se pot manifestă prin depresie, anxietate, dizabilități fizice și deficite neuropsihologice.

În populația generală, pe parcursul actual al pandemiei, prevalența depresiei este de 25% adica de 7 ori mai mare decât în 2017 si exista studii care indica faptul ca acest procent se poate dubla in cazul pacienților infectați cu SARS CoV-2. În cazul pacienților infectati , depresia pare să aibă cauze multiple, precum inflamația produsă la nivel cerebral, stressul psihologic dar și frica de moarte determinata de o nouă formă de boală.

În cazul tulburărilor bipolare, reacțiilor psihotice, anxietății și stressului postratumatic sau a perturbărilor de somn, s-a observat o creștere a prevalenței acestor afectări psihiatrice la pacienții COVID-19, în special la cei care sufereau în prealabil de o afectare cronică psihiatrică. La persoanele care au trecut prin boală, prevalența anxietății s-a dublat, la fel si in cazul  perturbărilor de somn si a stressului postraumatic.

TOC apare dintr-o interacțiune între gene și factorii de mediu. Pentru persoanele cu o predispoziție genetică către anumite forme de TOC (adică obsesiile de contaminare și compulsiile de curățare), stresul Covid-19 este probabil să declanșeze sau să agraveze TOC. Unii dintre acești oameni vor deveni germafobi cronici dacă nu primesc un tratament adecvat.

In cazul persoanelor cu boli cronice, exista deja o probabilitate ridicată de a avea o tulburare mintală concomitentă ce poate fi exacerbată de infectia SARS-COV 2.

Persoanele in vârstă sunt, de asemenea, mai vulnerabile la boli grave cauzate de coronavirus și au experimentat niveluri crescute de anxietate și depresie în timpul pandemiei.

Apariția COVID-19 a produs mari provocări pacienților cu demență Alzheimer fie prin afectare directa datorata neuroinflamatiei fie indirect datorita masurilor anti COVID

În general, studiile au arătat că incidența a fost mai mare la pacientii cu Alzheimer, rata mortalității persoanelor cu demență după ce au fost infectate cu COVID-19 a fost mai mare decât cea a persoanelor fără demență, iar datele sugereaza perioade de spitalizare si refacere mai lungi pentru acestia. Pacienții cu Alzheimer sunt mai vulnerabili la infecția cu COVID-19 neintelegand în mod adecvat măsurile de precauție sugerate pe parcursul pandemiei. Pentru cei cu demență severa ce asociaza dizabilități fizice, masurile de distantare sociala au limitat suportul familiei sau tertilor de care depindeau pentru a-și desfășura activitățile zilnice și pentru a-și răspunde nevoilor de bază .

In Romania, acest impact psihic al pandemiei se rasfrange asupra a peste 2 milioane de persoane diagnosticate cu boli psihice, tara ce are o prevalenta a tulburarilor anxioase de peste 3% si peste 2% pentru dependenta de alcool si droguri.

Factori de risc ce pot duce la cresterea incidentei suicidului in contextul pandemiei COVID-19

Studiile au arătat că pandemia a amplificat factorii de risc asociați cu sinuciderea, cum ar fi pierderea locului de muncă, traume sau abuz, tulburări de sănătate mintală și dificultati  în calea accesului la asistența medicală/ restricții sporite la unitățile de asistență medicală.

Stresul economic si izolarea socială sunt asociate cu rate mai mari de suicid. In multe tari principala strategie de sănătate publică pentru a atenua răspândirea COVID-19 a fost distanțarea socială astfel pandemia a forțat multe firme să isi suspende activitatea sau să scadă numarul de clienti, ca urmare a măsurilor de izolare.

Participarea la slujbele religioase si exprimarea viziunilor religioase in comunitate este asociată cu rate mai mici de sinucidere. Bisericile au fost, de asemenea, forțate să închidă, contribuind la izolarea socială și la posibile rate mai mari de sinucidere.

Este posibil ca acoperirea de știri 24/7 a acestor evenimente fără precedent să poată servi ca un factor de stres suplimentar, în special pentru persoanele cu probleme de sănătate mintală preexistente.Mediatizarea continuă a pandemiei poate intensifica anxietatea și frica pentru persoanele cu tulburari mintale preexistente

Distanțarea și izolarea socială

Cercetarea a fost clară în acest sens de ani de zile: izolarea și singurătatea sunt daunatoare pentru sănătatea- atât fizică, cât și mentală. Potrivit unui studiu, lipsa interactiunilor sociale crește riscurile pentru sănătate la fel de mult ca și fumatul a trei sferturi dintr-un pachet de țigări pe zi.

Stresul economic si rata șomajului in multe tari au crescut. Gradul de indatorare este o povară semnificativa asupra sanatatii mintale. Uitandu-ne spre evenimentele din istorie, ne amintim ca dupa prabusirea bursei în 1929, The New York Times a raportat sute de sinucideri din luna octombrie până la sfârșitul acelui an. În istoria mai recentă, cercetătorii au estimat că datorita crizei economice din 2007, 10.000 de persoane si-au pus capat zilelor.

Istoria va judeca câte dintre aceste avertismente și predicții ajung să fie adevărate. Diverse organizatii din întreaga lume au creat deja linii directoare pentru a aborda aceasta problema. La începutul anului trecut, Organizația Mondială a Sănătății a publicat recomandări pentru protejarea sănătății mintale iar demersuri similare au fost demarate de catre agențiile guvernamentale din diferite tari inclusiv Romania.

 

Autor: Dr. Petrescu Cristian

- Advertisement -

LASA UN RASPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

Interviul suprarealist al lui Sam Bankman-Fried nu lămurește nimic

Sursa: coinjurnal.net By Dan Ashmore Principalele concluzii Bankman-Freid a acordat aseară un lung interviu în...

Samoilă Mârza, singurul fotograf care a imortalizat Marea Unire de la Alba Iulia

Sursa:  culturaladuba.ro Alina Cristea December 1, 2022 foto: Samoilă Mârza, Citirea Hotărârii de la Alba Iulia, 1918 „Istoria ne chiamă la fapte. Mersul iresistibil al civilizațiunii omenești...

Lecanemab – un medicament experimental împotriva maladiei Alzheimer cu rezultate spectaculoase

Lecanemab, un medicament experimental împotriva maladiei Alzheimer de la Eisai și Biogen a încetinit declinul cognitiv în cadrul unui studiu urmărit îndeaproape. AlzheimerFoto: Aline Morcillo...

La Mulți Ani pentru Sfântul Andrei și 1 DECEMBRIE!

Gral.bg(r) Bartolomeu Constantin SÂVOIU Directorul Jurnalului

Administrarea antibioticului în patologia virală nu aduce niciun beneficiu

Sursa: 360medical.ro de Alexandra Mănăilă  Dr. Daciana Toma, vicepreședintele SNMF Studiul STAR pentru România, realizat în mai 2022 pe respondenți cu vârste între 25–34 de ani,...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -