Pentru a realiza o înţelegere a factorilor care influenţează punerea în aplicare a unei strategii de dezvoltare a economiei României în contextul unor limite endogene şi exogene, avem nevoie de un sistem de guvernanță funcțional și aplicat în condiții de responsabilitate socială. Luarea în considerare a elementelor de influenţă naţionale, determinate de simbioza dintre economic, social şi politic, dar şi a celor regionale, determinate de relaţiile de cauzalitate dintre principiile politicii economice europene şi programul naţional de dezvoltare, generează, în condiții de guvernanță economică, la aplicarea de măsuri adaptate specificului, contextului, nevoilor și posibilităților economiei noatre naționale. Astfel, pentru a crea o sinergie între obiectivele României de dezvoltare naţională şi cele europene, România va avea în vedere principiile stipulate în Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economică, socială și de mediu, dar și corelarea acestora cu principiile Pactului Verde European din perspectiva devenirii unui continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050.
Prin procesul de guvernanță instituțională se încearcă să se identifice resorturile naţionale care, prin implementare, să conducă la creşterea bunăstării, a ocupării, a economiei pe principii sustenabile. Totodată, prin atingerea unui echilibru macroeconomic se urmăreşte îndeaproape nivelul ratei dobânzii, al inflaţiei, ale deficitelor bugetar și balanței de plăți, ca mijloace pentru sprijinirea mediului de afaceri. România, pentru a concura la realizarea unei creşterei economice în scopul bunăstării societale, va recurge, prin măsurile de politici economice, la reducerea cheltuielilor publice, în scopul utilizării rationale a resurselor economice, a implementăriii unui comportament bazat pe utilitate economică. Adoptarea de măsuri fiscale care să încurajeze antreprenoriatul şi dezvoltarea mediului economic, ca precursoare ale unei economii sustenabile dar și promovarea parteneriatului public-privat în forma implementării principiilor guvernanţei economice, vor pune în valoare potențialul economic al României, în scopul reluării capacității de producție și ocupării forței de muncă. Totodată, prin responsabilizarea agenţilor economici în raport cu proprietatatea, asumarea deciziei în ceea ce priveşte utilizarea raţională a resurselor, flexilizarea pieţei muncii, atragerea investiţiilor şi alocarea lor către domenii cu o propersiune ridicată la dezvoltare va crea germenii unei economii funcționale și competitive.
Atingerea unui nivel de dezvoltare pentru o economie care înregistrează vremelnic o stare de dezechilibru se poate realiza prin asumarea unui program de reformă cu caracter continuu în care să distingem indicatori de rezultat urmăriţi de decidenţii de politici publice. Orice devire de la procesul de reformă, orice schimbare a strategiei în funcţie de circumstanţe, conduc la dezechilibre care nu se pot acoperi decât prin reducerea cheltuileilor publice, cu consecinţe severe asupra nivelului bunăstării. Totodată, prin procesul de reformă continuă se urmăreşte fiabilizarea mediului de afaceri prin susţinerea ideilor antreprenoriale sub forma accesului facil la finanţare, încurajarea asumării riscului în condiţiile unei predictibilităţi fiscale, atragerea de investiţii în scopul creării de locuri de muncă prin optimizarea resruselor şi a potenţialului de exploatare al acestora în condiţii de competitivitate.
Sistemul actual de guvernanţă din România nu răspunde în mod direct nevoilor economiei privind bunăstarea societății, prin facilitarea concentrării avuției și menținerii acesteia în limitele de obârșie. Împrăștierea efectelor bogăției se va putea realiza în condiții de echitate socială, pe de o parte, dar și a unei contingentări a salarizării de productivitate, prin crearea unei oferte de bunuri economice adaptată cererii globale.
În prezent, România este preocupată de gestionarea sistemului datoriei publice pe piaţa financiară internaţională sub formă de bani fierbinţi pe care îi plasează în căturare de câştiguri, rezultate din rate de capitalizare mai ridicate. Creşterea datoriei publice este una destul de ridicată dar cauzată de reculul de dezvoltare al economiei, încadrată totuşi într-o bulă de creştere, pe seama potenţialului existent. Acest fapt favorizează procesul de atragere de finanţare pentru dezvoltarea activităţilor economice sustenabile. Pentru eficientizarea serviciului datoriei publice, va fi nevoie de demararea procesului de reducere a cheltuililor publice.
Totodată, reducerea cheltuielilor bugetare va fi corelată cu eficientizarea cheltuielilor publice sub forma investiţiilor în bunuri durabile. Creşterea investiţiilor şi corelarea acestora cu crearea de locuri de muncă va determina un efect de antrenare a bunăstării în rândul comunităţilor dar şi o expunere a populaţiei la comportamente proactive, raţionale.
Considerăm totuși că economia noastră va putea consuma ”servicii” în măsura în care va produce bani, deci ocupare. Astfel, va trebui coborât nivelul abordării, de la principii funcționale la nivel macroeconomic, la abordări microeconomice, pentru a pune în valoare potențialul local, a-l exploata în condiții de eficiență, în scopul acoperirii nevoilor interne.
