sâmbătă, februarie 8, 2025
the big logo

JURNAL SĂPTĂMÂNAL NAȚIONAL INDEPENDENT | ANUL 4 | 2024 | ISSN 2972 - 2268

Peștera Dâmbovicioara o locație de vis

Must Read

O Rană Vie în Inima României

Un angajament pentru adevăr Anul acesta (august 2020 – august 2025) marcăm cinci ani de la asumarea unei provocări deloc...

Donald J. TRUMP atacă pe toate fronturile

Ziua de 20 ianuarie 2025 marchează începutul unei noi ere pentru Statele Unite și pentru lumea întreagă. Alegerea lui...

Cvadruplu asasinat românesc abominabil în Franța într-un dosar de familicid

Bibliografie * Cvadruplu asasinat românesc abominabil în Franța într-un dosar de familicid (Mondo – Police, Corespondență de la Paris – Tribunalul...

În versantul sudic al Masivului Piatra Craiului, aproape de granița județului Brașov cu Argeșul, între creste semețe și pereți impunători de stâncă, stă ascunsă una dintre cele mai frumoase comori din părțile Muscelului, Peștera Dâmbovicioara. Săpată în roca dură, de pârâul cu acelaşi nume, peştera este leagănul unor legende, de o vârstă cu timpul.

Ajungem în Dâmbovicioara, un sat de munte, pe un drum nou asfaltat, înconjurat din toate părţile de creste bogat împădurite.

Peştera Dâmbovicioara s-a format datorită acţiunii apelor pârâului Dâmbovicioara care a crestat rocile Pietrei Craiului. Astăzi, nici o apă nu mai trece pe aici, pârâul şi-a găsit o altă cale, lăsând în urma sa adevărate sculpturi în piatră. Apa a fost aici arhitect desăvârşit. Miliardele de picături care au căzut, pe rând, de-a lungul zecilor de mii de ani au format stalactite, stalagmite şi coloane. Capul de şarpe este formaţiunea care impresionează pe toată lumea. Pe pereţii celor două galerii verticale, cu legătură spre exterior, se observă straturile noi de calcar, ceva mai deschise la culoare. Crevasele săpate în stâncă au servit mii de ani ca adăpost pentru sălbăticiuni precum Ursus Pelaeus, un strămoş al ursului carpatin de astăzi. Astăzi, doar liliecii îşi mai fac veacul prin cotloanele întunecate.

Peştera are patru metri lăţime, şi nu mai mult de cinci înălţime. Doar 250 de metri din lungimea peşterii pot fi vizitaţi, iar după primii 150, galeria principală se îngustează. O vizitează anual mii de turişti, atât din ţară cât şi de peste hotare. Puţini ştiu de legendele care se învârt în jurul locului.

„A trăit aici un pustnic, care se numea Pavel. El mergea acolo, la nişte coloane împreunate, zicând că este altarul lui şi se ruga. Avea până şi un cuptor, spune legenda, unde îşi făcea pâine şi covrigi”, afirmă Rodica Rădulescu, ghidul peşterii.

Una din cele mai frumoase legende vorbeşte despre cum peştera le-a fost adăpost unor haiduci din partea locului. Ce luau de la turişti, împărţeau copiilor săraci.

„Ei, în timpul când nu erau turişti, să intre în peşteră, ei stăteau pe vârful muntelui, iar când intrau turiştii în peşteră, coborau pe nişte frânghii. Se legitimau din gură, că bănuiesc că nu erau legitimaţi şi spuneau ce rol au. Aceşti haiduci se numeau Fulga şi Budac, doi frăţiori erau”, precizeaz Rodica Rădulescu, ghidul peşterii.

La doar un kilometru de peşteră, în satul cu acelaşi nume, oamenii trăiesc din creşterea animalelor şi, târâş-grăpiş din turism. La această pensiune de exemplu, o cameră nu costă mai mult de 80 de lei pe noapte. Cu toate acestea, puţini îi calcă pragul.

O apucăm înapoi spre Braşov, de data aceasta, prin Cheile Dâmbovicioarei – traversăm cele mai importante fenomene carstice din Piatra Craiului.

Cu sute de mii, poate chiar milioane de ani în urmă, aceleaşi ape repezi ale Dâmbovicioarei şi-au făcut loc şi au săpat în rocă aceste impresionante chei. Ele nu sunt altceva decât pereţi impunători şi abrupţi din piatră, care în unele locuri ating chiar şi 200 de metri înălţime.

Cheile Dâmbovicioarei au o lungime de aproximativ doi kilometri şi sunt plasate pe traseul Rucăr-Bran. Accesul în Peşteră costă opt lei pentru adulţi şi trei pentru copiii sub 14 ani iar la intrarea în Chei se plăteşte o taxă de drum de doi lei.

 

Legenda spune că în vremea primului război mondial Fulga şi Budac şi-au găsit adăpost în cea mai mare dintre cele 50 de peşteri din Rezervația Piatra Craiului. Aceştia erau apropiaţi de localnici, nu pierdeau prilejul de a chefui alături de ei la orice eveniment festiv al vremurilor trecute, respectiv, la nunţi şi cumetrii. În legendă se mai spune că Fulga şi Budac furau numai de la cei bogaţi şi împărţeau totul cu săracii. În final, Budac a fost împuşcat, iar Fulga a fost prins. Au rămas, după ei, doinele de jale:

„Frunză verde salbă moale,
Ici în vale, mai de vale,
Se plimba Fulga călare,
De poteră habar n-are
Cu căciulă mocănească,
Cu sarica moicenească,
Nimenea să nu-l cunoască
Foaie verde iasomie,
Fulga pleacă-n haiducie,
Cu un frăţior mai mic,
De-al codrilor voinic
Pe care-l cheamă Budac
Şi vine la toţi de leac.
Fără frică de jandarmi,
Fără frica de guzgani.”

Surse: https://turistprinromania.com; https://www.digi24.ro; https://calatoriideweekend.ro; http://www.turismdambovicioara.ro/site/obiectiv/26

Surse foto: turistprinro.com;

- Advertisement -

LASA UN RASPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

O Rană Vie în Inima României

Un angajament pentru adevăr Anul acesta (august 2020 – august 2025) marcăm cinci ani de la asumarea unei provocări deloc...

Donald J. TRUMP atacă pe toate fronturile

Ziua de 20 ianuarie 2025 marchează începutul unei noi ere pentru Statele Unite și pentru lumea întreagă. Alegerea lui Donald J. TRUMP fără contestație,...

Cvadruplu asasinat românesc abominabil în Franța într-un dosar de familicid

Bibliografie * Cvadruplu asasinat românesc abominabil în Franța într-un dosar de familicid (Mondo – Police, Corespondență de la Paris – Tribunalul de Înaltă Instanță Créteil, Camera Criminală...

Remember. „Diabolicii de la Outreau”. Cel mai mare proces de pedofilie din istoria crimelor sexuale franceze. Cea mai mare eroare judiciară recunoscută

PREAMBUL APROFUNDAREA DOSARULUI   Bibliografie * Dosarul (criminal) de pedofilie Outreau. Cea mai gravă eroare judiciară franceză din istoria tuturor timpurilor. Lipsa de fiabilitate a sistemului juridic (francez) de tip...

Tangorre – un „Dreyfus modern! Dosarul criminal Luc Tangorre care a zguduit cea de-a V-a republică franceză din temelii

Bibliografie * Luc Tangorre, un Dreyfus modern (Poliția Capitalei–Mondo Police–prof. univ. dr. Thomas CSINTA, corespondent în Franța–consultant în Dosarul criminal Tangorre din...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -