Potrivit previziunilor economice, ca urmare a pandemiei produse de COVID 19, România va înregistra o contracţie de 6 % din PIB în 2020 iar inflaţia în România ar urma să atingă 2,5% în acest an şi 2,8% anul viitor.
Estimarile cele mai optimiste arata ca spre sfârşitul anului 2020 am putea să vedem o revenire undeva la 70% din capacitatea de producţie în zona industrial . Impactul fenomenului Sars-2-COVID 19 asupra dinamicii economiei este profund in producţia industrială, fiind afectate în special ramurile cu o pondere ridicată la export.
Totodată, s-a observat că oprirea pe scară largă a activităţii în numeroase sectoare economice începând cu a doua parte a lunii martie, în efortul de limitare a răspândirii pandemiei COVID-19, precum şi comprimarea accentuată a cererii de consum, concomitent cu scăderea celei externe, au condus la o contracţie severă a economiei româneşti în trimestrul II, implicând o schimbare bruscă a poziţiei ei ciclice, care, de la o valoare substanţial pozitivă este aşteptată să cadă consistent în teritoriul negative, potrivit Raportului BNR.
Totusi , impactul economic depinde de factori ce interacţionează într-un mod greu de estimat, ce includ traiectoria pandemiei, intensitatea şi eficienţa măsurilor de protecţie, perturbările care apar pe lanţurile de aprovizionare, repercusiunile înăspririi condiţiilor pe pieţele financiare globale, modificări ale comportamentelor consumatorilor, efecte asupra încrederii şi evoluţia preţurilor mărfurilor.
Primele efecte ale pandemiei de Covid-19 au fost resimţite de economia locală în a doua jumătate a lunii martie, după ce s-a instaurat starea de urgenţă, după ce s-a limitat drastic mişcarea populaţiei, după ce HoReCa a tras obloanele, mallurile s-au închis şi odată cu ele şi o serie de fabrici au sistat activitatea.
Tot atunci o serie de firme au început să facă restructurări şi tot atunci consumatorii şi-au schimbat comportamentul de achiziţii, orientându-se către produse de necesitate şi renunţând la multe articole considerate de răsfăţ sau investiţii. Astfel, efectele s-au resimţit în lanţ şi ca un bulgăre de zăpadă tot mediul economic a fost angrenat în această criză care a luat businessul local prin surprindere.
Consumul privat a fost principalul motor al economiei în ultimii ani, însă acum nu mai are „combustibil“. Pe 19 martie producţia Dacia de la Mioveni a fost sistată, la fel şi activitatea Ford de la Craiova. Anunţul celor doi giganţi, care ţin în spate peste 10% din exporturile României, a însemnat şomaj tehnic pentru cei 20.000 de angajaţi direcţi, dar şi efecte asupra producătorilor de componente şi asupra altor furnizori. De altfel, în
acele zile companiile care aduc un sfert din exporturile României au anunţat că sistează temporar activitatea.
Se estimeraza ca situaţia economică îşi va reveni moderat începând din trimestrul III, urmând o creştere accelerată în ultima parte a anului 2020, dar sub nivelul scenariului din iarnă trecuta. Datele de la Statistică arată că industria a înregistrat cel mai puternic declin anual al utimilor 10 ani în aprilie 2020. Producţia industrială românească s-a diminuat cu 38,4% în aprilie 2020 faţă de aprilie 2019, iar industria prelucrătoare a scăzut cu 45% ( industria României a atins minimul în luna aprilie , avand indicele producţiei la cel mai redus nivel din august 2010) .
In luna mai , producţia industrială a României a crescut faţă de luna precedentă cu 22%, după căderea din aprilie . Cu toate acestea, dinamica anuală arată că producţia industrială a României continuă să scadă – minus 31% în mai 2020 faţă de mai 2019 .
Ca sinteza , a avut loc o scădere a comenzilor noi din industrie cu 33% în mai 2020 faţă de mai 2019. Similar producţiei industriale, comenzile noi au crescut în mai 2020 faţă de aprilie 2020 cu 19%. Industria prelucrătoare dă tonul scăderii producţiei industriale, cu un minus de 34% în mai 2020 faţă de mai 2019. Industria extractivă a scăzut cu 18%, în vreme ce producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, ga-
ze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 12%.
Chiar dacă România nu se va confrunta cu un al doilea val de infectări în acest an , in cel mai bun caz spre sfârşitul anului 2020 am putea să vedem o revenire undeva la 70% din capacitatea de producţie în zona industrială, în contextul în care nu există un al doilea val , considera analistii economici. De asemenea , potrivit acestora , industria îşi va reveni începând cu trimestrul al treilea din acest an, ajutată de eliminarea restricţiilor şi de pachetele de susţinere a economiei pe care statele europene le-au anunţat. Se considerăm că punctul culminant al crizei induse de pandemie la nivelul industriei interne a fost atins în aprilie şi trimestrul II şi se estimeaza la intrarea în ciclul postpandemie, scenariu susţinut de eliminarea graduală a restricţiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare şi mixul relaxat de politici economice (fără precedent) în implementare în ţările Uniunii Europene.
