Din experiența mea ca procuror care a trecut prin toate structurile Ministerului Public și din cea de avocat în cadrul Baroului București consider că este necesară o reașezare a sistemului judiciar din România prin schimbarea centrului de greutate în acțiunea institutiilor Ministerului Justiției, Ministerului Public , Ministerului de Finante și Ministerului deInterne de pe componenta de combatere/anti/represiune pe componenta de prevenire și recuperarea resursei umane și materiale post executare.
Modificacrea Codului fiscal o necesitate
În acest scop consider că ar fi benefică pentru societate modificarea codului fiscal și a altor reglementări fiscale în ceea ce privește baza de impozitare. Am în vedere aplicarea unui singur impozit dar nu pe profit ci pe cifra de afaceri, stabilindu-se și un minim sub care nu se va putea coborî.
Infracțiunile de evaziune ar putea să dispară
Consecința imediată ar fi dispariția infracțiunii de evaziune fiscală pentru că nu s-ar mai cere documente contabile justificative, deduceri de tva etc. Totodată, ar crește, semnificativ nivelul de colectare. Această modificarea ar trebui să fie corelată cu o amplă procedură de revizuire pe articole ale Codului Penal și a codului de procedură penală care să fie finalizată prin adoptarea din nou acelor două coduri de viitorul parlament, care să aibă în vedere deciziile CurțiiConstituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Legea mai favorabilă
Directivele Cosiliului UE în materie penală, deciziile CEDO pedepsele prevăzute în codul penal urmează să fie armonizate cu cele practicate la nivelul Uniunii Europene iar în Codul penal să se prevadă expres că întotdeauna legea mai favorabilă se aplică indiferent de situație, fără excepție, în favoarea inculpatului ,chiar dacă există riscul de a se crea o lex tertia, respectiv să fie combinate dispozițiile maimultor legi penale și să nu se aplice global (așa cum a statuat Curtea Constituțională).După parcurgerea etapei legislative a adoptării codurilor penale și de procedură penală estenecesară adoptarea unei legi a amnistiei și grațierii, act care reprezintă atributul suprem alsuveranității unui stat.
Acte de clemență
Întotdeauna adoptarea și intrarea în vigoare a unor noi coduri , penal și de procedură penală, au fost urmate de acte de clemență din partea statelor suverane. Înactualul cotext există o justificare de ordin practic și moral întrucât, așa cum s-a dovedit înpractică, au existat numeroase exemple de aplicare greșită a legii cuprinse anumite detalii ale unor articole declarate neconstituționale , împrejurări ce au dus la încălcarea repetată adrepturilor fundamentale ale celor trimiși în judecată sau aflați în faza de cercetare penală.
Erori judiciare remediate
Un act de clemență din partea statului ar fi diminuat cu mult impactul acestor decizii și erori judiciare până la remedierea și corectarea pe cale legislativă a tuturor acestor neajunsuri deordin legal (de drept penal material și procesual penal). Având în vedere numărul considerabil al dosarelor penale care au ca obiect infracțiunieconomice se impune modificarea codului penal și a codului de procedură penală prin introducerea unei noi cauze de înlăturare a răspunderii penale în cazul dosarelor care au caobiect infracțiuni economice și anume, încetarea procesului penal , ca urmare a achitării integrale a prejudiciului până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
Instrucția penală
Această dispoziție ar trebui coroborată cu alte instituții reglementate de codul de procedură penala și în special cu aceea a expertizei în domeniul financiar/contabil (stabilirea prejudiciului în urmaunor experize efectuate de experți independenți propuși atât de stat prin Ministerul Public câtși de părțile din proces).Totodată ar fi benefică pentru instrucția penală introducerea unui nou articol în codul deprocedură penală în ceea ce privește ” bugetarea ” fiecărei activități de urmărire penală care să aibă ca și criteriu principal de pornire ”principiul oportunității ” și a interesului pentru opinia publică.
Inculpat sau suspect pentru 10 lei?!
Se vor avea în vedere gravitatea faptelor, valoarea aproximativ reală a prejudiciului efectiv cauzat bugetului de stat, calitatea persoanelor, posibilitatea recuperării prejudiciului,posibilitatea recuperării factorului uman ( inculpat sau suspect). În niciun caz nu se vor putea declanșa acțiuni penale care să necesite costuri de 10 lei pentru o faptă care a cauzat unprejudiciu de la 1 la 9 lei. Bugetarea ar presupune avansarea unor costuri dar și justificareaacestora ceea ce ar spori consistent calitatea urmăririi penale. Nu se au în vedere infracțiunileîmpotriva vieții sau cele de criminalitate organizată. Diminuarea considerabilă a factorilor care generează corupția prin reglemenarea legală șieficientă a parteneriatului public/privat, în special în domeniul administrației locale,învățământ și sănătate, prin adoptarea unei noi legi a parteneriatului public/privat. Spreexemplificare , în administrația locală s-ar înființa regii autonome/societăți având ca obiect deactivitate construcții de locuințe, asfaltări drumuri, deratizare etc unde parteneri ar fiprimăriile dar și persoane fizice/juridice care ar urma să contribuie cu sume importante de bani provenind din sectorul privat.
Licitațiile trucate nu vor mai exista
S-ar elimina astfel licitațiile trucate cu impact imediat asupra transparenței și corectitudinii cheltuirii banului public. În plus, cetățenii ar putea participa în mod direct la actul decizional și la stabilirea priorităților pentru comunitate.Același model ar urma să fie implementat în învățământ și sănătate. În vederea dezvoltării învățământului și a componentei de cercetare ar fi benefică pentru societate în înființarea centrelor de excelență în jurul marilor universități din care să facă parte liceele de prestigiu precum și instituțiile de cercetare.
Romania pro lobby!
În urma unei analize a cazurilor de trafic de influență judecate în instanțele din România arezultat necesitatea adoptării legiii lobby-ului.În lucrarea Lobby în România vs Lobby în UE apărută la Institutul European sub coordonareaprof.univ.Simina Elena Tănăsescu ( judecător CCR ) se arată că ” adoptarea legii lobby-uluieste necesară pentru a se asigura o funcționare corespunzătoare a autorităților publice și aprocesului de luare a deciziilor la nivelul acestora, astfel încât instituțiile statale să își păstreze legitimitatea și reprezentativitatea, iar influențarea proceselor decizionale să fie teoretic posibilă în condiții de egalitate. Lobby se poate realiza oricând și oriunde există posibilitatea consultării publice, chiar și atunci când lobby-ul nu este prevăzut expres. Probabil că soluția adaptată la contextul actual al democrației românești ar fi aceea arecunoașterii deschise a existenței fenomenului de lobby, a observării impactului real pe careacesta îl are asupra societății și a proceselor decizionale (mai ales asupra celor care vizează repartizarea resurselor și redistribuirea avuției naționale, poate chiar mai mult decât asupra celor care au în vedere exclusiv procesul decizional politic soldat cu edictarea de actenormative) și încercarea de tratare globală, chiar dacă nu neapărat printr-un unic act normativ. Un mix de autoreglementare (inclusiv cod etic) și standarde juridice impuse de stat (chiar șiprin mai multe acte normative, care să vizeze atât transparența decizională a autoritățilorpublice, cât și transparența intereselor care doresc să influențeze procesele decizionale) ar fide dorit.
Stabilirea de standarde etice în financiar
Autoreglementarea nu exclude existenţa unor acte normative care să fixeze principalelerepere ale activității de lobby, însă permite stabilirea de standarde etice și de pregătirepentru admiterea în branșă, asigurarea – fie doar informală – a disciplinei tuturor celor carerealizează activități de lobby și favorizează existența unei minime transparențe cătresocietate, facilitând astfel controlul din partea statului.”Un alt aspect care privește societatea românească este realizarea unei reforme efectiveîn sistemul penitenciar accentul urmând să fie pus pe recuperarea factorului uman șireintegrarea post-executorie a celor care și-au executat pedeapsa.
3000 de lei petru un deținut
Conform datelor statistice, costul lunar estimat pentru o persoană privată de libertate este de 3000 lei (costul total include: cheltuieli de personal, bunuri și servicii, hrană deținuți,activități de reintegrare socială, asistență socială, medicamente, asigurări de sănătate, carburanți – lubrifianți , echipament, cazarmament etc. Doar un procent nesemnificativ se acordă pentru intervenția recuperativă ca și componentă deosebit de importantă a procesului de executare a pedepselor privative de libertate.Scopul acestor demersuri recuperative ce au loc în interiorul instituțiilor de detenție este acela de a recupera, din punct de vedere educativ și psihosocial, persoanele care au săvârșitinfracțiuni penale, pentru a diminua riscul săvârșirii unor noi infracțiuni.
Trebuie o nouă lege pentru reintegrare
Însă aceste intervenții nu sunt suficiente și nu pot fi eficiente în lipsa unui sistem coerent de preluare a foștilor deținuți și de continuare a asistării acestora, în perioada post-penală, pentru a facilitacât mai mult revenirea în comunitate. Este nevoie de o lege prin care să fie asigurată reintegrarea instituționalizată a celor care și-au ispășit pedeapsa prin conlucrarea între Administrația Naționala a Penitenciarelor-Ministerul Muncii și Protecției Sociale-Ministerul Economiei și Ministerul Educației Naționale prin înființ area AGENȚEI NAȚ IONAL E DE REINTEGRARE A PERSOANELOR CARE AU EXECUTAT PEDEAPSA PRIVATIVĂ DE LIBERTATE și care , în opinea mea, ar avea următoarele atribuții:· pentru foștii deținuți care doresc să-și continue studiile ( orice nivel de învățământ) pe baza unor fișe de evaluare întocmite de pedagogii și psihologii din instituțiile dedetenție, se vor asigura locuri în unitățile de învățământ și alocarea unor burse.
Ministerul Muncii ar putea fi pe plus
Activitatea cursanților va fi monitorizată în permanență defuncționarii desemnați ca persoane de legătură din cadrul până la terminarea studiilor, prin asigurarea accesului la baza de date a Ministerului Muncii și a MinisteruluiEconomiei privind necesarul de forță de muncă, în funcție de fișele de evaluare întocmite de educatori/psihologi din cadrul instituțiilor privative de libertate, AGENȚIA va asigura încadrarea în muncă a persoanelor care și-au ispășit pedeapsa în unitățile economice care , în prealabil, vor trimite AGENȚIEI necesarul și locurilede muncă disponibile. În vederea realizării acestui obiectiv va fi necesară schimbarea articolului din Codul penal care reglementează liberarea condiționată, în sensul includerii ca și condiție obligatorie pentru a beneficia de liberarea condiționată,prezentarea persoanei la AGENȚIE în vederea desfășurării unei activități lucrativeutile societății. La nivelul ANP se vor asigura condițiile pentru îndeplinirea următoarelor obiective:· Gestionarea alocațiilor bugetare pentru reforma sistemului penitenciar,determinată defaptul că o serie de penitenciare trebuie modernizate de urgență , precum și de faptulcă în schema resurselor umane există aproximativ 15.000 de posturi, din care o proporție apreciabilă rămân vacante, din cauza lipsei de fonduri.
Penitenciare private, o nouă aroganță
Construirea de penitenciare în parteneriat public-privat, pentru a permite îmbunătățirea de urgență a logisticii penitenciarelor, în condițiile în care statul nu dispune de fonduri suficiente ( În 1984 compania Correction Corporation of Americaa preluat gestiunea unui penitenciar din Tennesse, prima unitate privată. Consideratun lider de piață , CCA a jucat un rol important în creșterea rolului sectorului privat,astfel că azi SUA numără 158 de astfel de unități în întreaga țara. Majoritatea contractelor include construcțiile și partea administrativă dar și achiziționarea deprograme educative sau pentru îngrijire medicală). Asemenea penitenciare private construite și gestionate în parteneriat public/privat există și în Marea Britanie(promotor Adam Smith Institute), Franța ( 194 unități), Ungaria ( două penitenciareconstruite în sistem public/privat a cîte 700 locuri fiecare, care dispun de camere.
Avocat Ciprian Nastasiu