Sursa:videomedicina.ro
Asociaţia Romȃnă pentru Prevenţia Cancerului a organizat la Biblioteca Academiei Române conferința ,,Medicul, amintiri și viitor”, eveniment menit să aducă un omagiu trecutului, să dezbată medicina prezentului, o profesiune cu mare implicare vocaţională plasată ȋntre era Jurămȃntului lui Hipocrate şi era a internetului şi a medicinei bazate pe prevenţie, diagnostic şi dovezi. Dr. Bogdan Catrangiu, preşedintele Asociației Române pentru Prevenția Cancerului, a ales să vorbească despre renumitul medic microbiolog Nicolae Cajal, vicepreședinte al Academiei Române în perioada 1990-1994, președinte al Secției de Științe Medicale și președinte al Fundației „M. H. Elias”, dar și membru al Academiei de Știinte din New York. ,,L-am cunoscut, am stat la masă cu dânsul și la puțin timp de la terminarea facultății de medicină, mergeam o dată de săptămână, acolo. De fiecare dată când eram, întram în casă, soția profesorului Cajal mă servea cu o cafea și o prăjitură”, a povestit dr. Bogdan Catrangiu.
Preşedintele Asociației Române pentru Prevenția Cancerului a organizat evenimentul ,,Medicul, amintiri și viitor” pe 19 iunie 2024 și a vorbit cu emoție despre profesorul Nicolae Cajal, cercetător în domeniul virusologiei care a publicat peste 400 de lucrări şi studii, apărute în ţară şi străinătate.
,,I-am cunoscut și pe Virus și pe Marcus, câinii pe care i-a avut profesorul. Eu am ajuns în casa familiei Cajal pentru că mama mea a fost colegă cu Ștefan Cajal. Și când am avut nevoie ca cineva să mă ajute, el m-a ajutat. M-a ajutat atât de mult încât prin el am cunoscut comunitatea evreiască, pe care o prețuiesc foarte mult”, a mărturisit dr. Bogdan Ion Catrangiu, medic ginecolog în cadrul Institutului Oncologic București și președintele Asociației Române pentru Prevenția Cancerului (ARPC).
Medicina românească în prezent – viziunea ARPC
Înființată în ianuarie 2002, Asociația Română pentru Prevenția Cancerului își propune să aibă un rol în îmbunătățirea serviciilor socio-medicale prin educația populației cu privire la starea de boală, descoperirea precoce a cancerului, diagnosticarea, tratarea și urmărirea pacientului; îmbunătățirea asistenței socio-medicale în zona rurală; ajutorarea medicală și socială a familiilor în care se găsesc persoane nedeplasabile sau greu mobilizabile – în aceste structuri sunt incluși și pacienții aflați în faza terminală a unei boli (paleație).
,,Medicina românească nu este nici virgină, nici fată mare, dar are tendința ciudată să devină oligofrenă. De ce se întâmplă lucrurile astea? Pentru că, nu știu, e o combinație foarte ciudată între stat și privat, în care pacientul nu știe de partea cum să fie. Medicina este o medicină socială. Ne aparține atât timp cât putem să luptăm pentru ea”, a spus dr. Bogdan Ion Catrangiu, în cadrul evenimentului. În opinia președintelui ARPC, relația medic-pacient este extrem de importantă și joacă un rol esențial în creșterea calității serviciilor medicale și medico-sociale din România. De altfel, ARPC propune înființarea unui Departament de Prevenție Socioculturală, departament care ,,poate reconstrui în cadrul societății civile ceva bun, între profesor și elev, între medic și pacient, între femeie și bărbat între enoriaț și preot”, a declarat dr. Catrangiu.
Referindu-se la medici, ARPC consideră că ,,profesionalismul depinde mult de perioada de pregătire a medicului rezident (de obicei 6 ani) – viitor specialist, care nu numai că trebuie să execute un barem obligatoriu de manevre medicale dar trebuie să învețe cât de folositoare pentru el și pacient este activitatea în echipă, să împărtășească un diagnostic, atitudinea terapeutică cu colegii de breaslă și cu familia pacientului, să emită opinii pe care sa aibă cu cine sa le discute, să nu fie arogant, să aibă rușinea gândului urât față de colegi și pacienți, să știe că poate greși și că trebuie sa micșoreze cât mai mult acest risc în practica medicală, să aibă curaj să accepte că poate sa facă unele lucruri mai bine iar altele deloc, să fie confident și serios, să accepte provocările profesionale și umane care îi sunt oferite, să nu fie laș”
