Agenţia Leo Burnett a derulat un studiu, pentru a vedea în ce măsură atitudinile pro şi anti-vaccinare sunt reprezentative pentru societatea românească. Cercetarea, realizată la începutul lunii noiembrie, a identificat patru tipologii în rândul persoanelor indecise, care nu s-au vaccinat.
În discuţiile din mediul online despre vaccinarea împotriva COVID-19 nu există opinii moderate: în luna octombrie, dintre cele 15.000 de comentarii şi postări pe forumuri, 59% sunt din sfera teoriilor conspiraţioniste şi anti-vaccin (sursa: Zelist), se arată într-un comunicat.
„În realitate, lucrurile stau foarte diferit faţă de ceea ce vedem în mass-media şi pe internet. Faptul că cei anti-vaccin sunt foarte vocali – aproape 60% din comentariile online – nu înseamnă că sunt şi mulţi. Studiul arată că mai puţin de 20% din persoanele nevaccinate sunt anti-vaccin. Imensa majoritate a populaţiei nevaccinate este dezorientată – nu respinge ideea vaccinării, însă se confruntă cu foarte multe temeri şi neclarităţi pentru care nu şi-a găsit răspuns în comunicarea de până acum”, arată Irina Savu, Data Intelligence Director, Leo Burnett.
Cercetarea a identificat patru patologii în rândul nevaccinaţilor indecişi, fiecare caracterizată de propriile bariere în calea imunizării, dar şi de o serie de motivaţii personale puternice, care ar putea să conducă spre o decizie, se arată în comunicat.
- Temători cu privire la efectele vaccinului – 36% dintre nevaccinaţii indecişi
Noutatea vaccinului împotriva COVID-19 este o barieră care îi nelinişteşte în special pe cei cu vârsta peste 35 de ani, din mediul urban, cu educaţie medie şi superioară. Teama pentru efectele pe termen lung este observată în special în rândul femeilor şi persoanelor cu copii.
Tinerii de 18-24 de ani şi cetăţenii de peste 55 de ani sunt cei mai îngrijoraţi de efectele secundare pe termen scurt ale vaccinului. De asemenea, tinerii şi persoanele din mediul rural sunt cei care au ca barieră importantă frica de ace, la modul general.
- Sceptici despre utilitatea vaccinului – 24% dintre nevaccinaţii indecişi
Îndoielile despre utilitatea vaccinării provin din faptul că vaccinul nu oferă protecţie 100% împotriva noului coronavirus; acesta îi determină pe sceptici să considere că nu au nevoie de vaccin – în special pe tinerii cu vârste până în 35 de ani. Informaţia că există multe cazuri grave de COVID-19 şi în rândul persoanelor vaccinate îi nelinişteşte în special pe bărbaţi, pe persoanele de peste 55 de ani şi pe cei cu educaţie primară. Convingerea că e mai natural să treacă prin boală este cea mai puternică în rândul bărbaţilor din mediul urban.
- Dezorientaţi de lipsa de informaţii – 23% dintre nevaccinaţii indecişi
Neclaritatea cu privire la efectele adverse este o barieră împotriva vaccinării în special pentru bărbaţi, persoane cu copii şi persoane din mediul rural.
Tinerii şi persoanele cu studii superioare se simt blocate de multitudinea de informaţii contradictorii care circulă în mass media. Zvonuri nefondate sau informaţii eronate din punct de vedere ştiinţific, precum faptul că se injectează cu un virus îi opreşte în special pe bărbaţi, tineri şi persoane din mediul rural.
- Opozanţii obligativităţii vaccinului – 17% dintre nevaccinaţii indecişi
Pentru o parte dintre ezitanţi, obligativitatea vaccinării constituie în sine o barieră majoră, crescând îngrijorarea în privinţa vaccinul împotriva COVID-19. În această categorie se încadrează în special persoanele peste 55 de ani, tinerii de până în 24 de ani, precum şi femeile.
La capitolul motivaţii pro-vaccinare, protejarea familiei reprezintă cea mai puternică motivaţie care i-ar putea determina pe vaccinaţii indecişi să aleagă vaccinul (37%). Urmează dorinţa de a reveni la o viaţă normală (27%) şi abia apoi grija pentru propria sănătate (26%). În rândul tinerilor se remarcă şi posibilitatea de a călători, care reprezintă o motivaţie chiar mai importantă decât protejarea familiei (39%).
Loteria vaccinării sau alte beneficii, precum ziua liberă la serviciu, sunt cele mai puţin convingătoare motivaţii pro-vaccinare, pentru nevaccinaţii indecişi (3%).
Sursele de informare în care au încredere cei care sunt în expectativa unei decizii sunt: doctori şi epidemiologi (35%), prieteni şi rude vaccinate (26%) sau experţi din ţări în care pandemia este ţinută sub control (21%). În cazul tinerilor, se remarcă şi rudele plecate în străinătate, ca o sursă de informaţii de încredere (22%). Cele mai neconvingătoare surse de informaţii – în ordine: celebrităţi, preoţi, persoane publice sau politicieni.
„Studiul relevă faptul că, după aproape doi ani de pandemie şi un an de la lansarea vaccinului, pentru majoritatea oamenilor lipsesc informaţii de bază precum înţelegerea gravităţii bolii COVID-19 sau a modului în care funcţionează vaccinul şi care sunt efectele sale adverse. Frica şi lipsa informării sunt motivele principale ale ratei reduse de vaccinare. Oamenii au în continuare nevoie de o comunicare coerentă şi relevantă, din surse de încredere, care să le raspundă neclarităţilor, să adreseze fiecare temere în parte şi să construiască pe cele mai importante motivaţii pentru fiecare categorie socială”, subliniază Irina Savu, Leo Burnett.
Sursa:medichub.ro
