Secretul longevităţii anumitor persoane s-ar putea afla în microbiota intestinală unică, arată cercetătorii Universităţii Keio din Tokyo, pornind de la constatarea că centenarii au tendinţa de a fi mai puţin expuşi la infecţii ca alţi seniori care nu ating acest prag de vârstă.
Microbiota persoanelor longevive prezintă bacterii speciale, propice menţinerii sănătăţii pe termen lung, arată studiul japonez, publicat în revista Nature. Microbiota unică generează compuşi cunoscuţi sub numele de acizi biliari secundari, care pot proteja de anumite infecţii bacteriene, inclusiv de cele cauzate de bacteriile mutirezistente, informează publicaţia Santé Magazine.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii au examinat microbiota intestinală a 160 de centenari, cu vârstă medie de 107 ani, şi au comparat-o cu microbiota intestinală a 112 persoane de 85-89 de ani şi 47 de persoane de 21-55 de ani.
Scopul a fost depistarea tipurilor de bacterii prezente şi a tipurilor de compuşi cărora acestea le dau naştere. Specialiştii au descoperit că centenarii prezentau niveluri mai rdicate din anumite specii bacteriene, care produc molecule numite acizi biliari secundari. Aceştia se formează în colon, ca metaboliţi bacterieni ai acizilor biliari primari, şi protejează intestinul gros de agenţii patogeni, reglând răspunsul imunitar al organismului.
Cercetătorii au depistat în colonul centenarilor acidul biliar secundar numit acid isoallo-litocolic (isoalloLCA, a cărui producţie e facilitată de familia de bacterii numită Odoribacteraceae), capabil de inhiba dezvoltarea Clostridioides difficile – bacterie gram-pozitivă, rezistentă la antibiotice, care provoacă diaree severă şi inflamaţie intestinală.
Această moleculă ar putea deci ajuta la menţinerea echilibrului comunităţii microbiene în intestin, împiedicând dezvoltarea bacteriilor rele. Testele au arătat că şoarecii infectaţi cu C. difficile, care au primit doze de bacterii din familia Odoribacteraceae, au prezentat în excremente o cantitate foarte redusă din bacteria rezistentă, ceea ce sugerează că bacteria bună a ajutat la combaterea infecţiei.
Cercetătorii vor continua testele la scară mai mare şi pe termen lung, în mai multe locuri din lume, pentru a explora în detaliu această legătură cauzală dintre longevitate şi acizii biliari secundari.
În aşteptare, cercetătorii estimează că bacteriile bune, indentificate în studiu, ar putea ajuta specialiştii din domeniul medical să trateze mai bine infecţiile cauzate de bacteriile rezistente la antibiotice. Bacteriile de tipul Odoribacteraceae ar putea fi folosite drept probiotice, pentru menţinerea sănătăţii intestinale până la o vârstă înaintată.
Sursa:www.medichub.ro
