După ce l-a înfrânt în două războaie pe împăratul Traian al Romei, moartea regelui dac Decebal stârneşte și acum controverse. Varianta oficială arată că regele dac s-a sinucis urmărit de romani și vândut de apropiații săi. Dar o altă ipoteză afirmă că Decebal a fost omorât. În alte surse, regele dac ar fi fost prezentat în genunchi în faţa romanilor. Regele dac, la un moment dat se pare a rămas singur în fuga sa prim munții Carpați unde a ascuns comori, brățările dacice sau banii din aur pe care îi făurise. Nu este cunoscută nici soarta acelor tarabostes, nobili daci, care l-au însoţit.
O pradă pentru Traian
Cert este că, Decebal era urmărit ca o pradă preţioasă ce nu trebuia să lipsească din carul cu prăzi al lui Traian. Cei care-l căutau erau cavaleriştii romani, conduşi de decurionul Tiberius Claudius Maximus. Mai precis acesta conducea o unitate de cercetaşi romani, trimişi special să-l captureze pe regele dac.
Decebal, un adversar puternic
În anul 106, legiunile triumfătoare ale lui Traian, unul dintre împăraţii Romei, cuceriseră cele mai importante puncte strategice ale regatul dacic, după două războie cumplite. Grele, cu multe pierderi de vieţi omeneşti şi lungi, cu perioade scurte de armistiţiu. Adversarul lui Traian, regele dac, Decebal, o căpetenie strălucită cu reale calităţi de comandant militar şi strateg, fugise din calea romanilor. Rătăcea, cel mai probabil, prin munţi şi încerca să scape de soarta pe care o aveau de obicei regii barbarii. Ar fi ajuns în lanţuri, ca un animal de paradă, pe străzile Romei, în cortegiul victorios al împăratului Traian, prezentat Senatului şi poporului, ca un adversar demn al Romei, dar zdrobit de puterea imperială.
Nu a fost învis!
Poate ar fi fost ucis în faţa mulţimii, aşa cum păţise umilinţa Vercingentorix căpetenia galilor, în vremurile marelui Iulis Caesar. Decebal nu a ajuns însă niciodată ca învins în faţa lui Traian şi nici nu a fost prezentat Senatului şi poporului roman. Decebal şi-a găsit sfârşitul în munţii, unde încerca să se ascundă. Cum? Această întrebare a început să stârnească vagi controverse.
Părerea istoricilor
Varianta general acceptată de istoricii români în primul rând, este aceea că Decebal s-a sinucis. Mai precis regele dac, după căderea întregului sistem de fortificaţii din munţii Orăştiei în mâinile romanilor, şi mai ales după cucerirea Sarmisegetusei, inima regatului său, fuge în munţi cu câteva căpetenii. Decebal ar fi încercat să ajungă şi să caute sprijin în regiunile de dincolo de munţi, având în vedere că romanii înaintaseră vertiginos în Transilvania de astăzi. Nu se ştie cu exactitate unde a ajuns Decebal, dar cert este că Tiberius Claudius Maximus, a ajuns la Ranisstorum, la est de Sarmisegetusa şi i-a adus împăratului Traian, cantonat în această fortificaţie, capul şi mâna dreaptă a ultimului rege dac. Capul şi mâna au fost tăiat post-mortem fiindcă aşa cum arată Columna lui Traian, Decebal se sinucide. Se simte ajuns de cavaleria romană şi îşi taie gâtul cu sica, o sabie scurtă, ca un pumnal şi curbă. Gestul lui Decebal a fost explicat ca un gest al onoarei şi a mândriei de a nu cădea în mâinile cuceritorilor. Unul dintre cei care notau evenimente vrmurilor, Dio Cassius confirmă varianta sinuciderii. Deşi este o ipoteză plauzibilă, având în vedere reprezentarea grafică de pe stela funerară, o altă sursă documentară, pe lângă Columna lui Traian, vine în sprijinul variantei sinuciderii.
Mărturii istorice
Este vorba de Dio Cassius, istoric latin, care precizează ” Când a văzut Decebal că scaunul lui de domnie şi toată ţara sunt în mâinile duşmanului, că el însuşi este în primejdie să fie luat prizonier îşi curmă zilele”. Totodată precizează că a fost luat capul regelui dac și mâna dreaptă de către romani. Mai mult decât atât se presupune că reprezentarea de pe stela funerară ar fi un şablon al artei funerare romane sau o exagerare a defunctului, care ar fi spus rudelor o altă poveste despre moartea lui Decebal în timpul vieţii. Nu se ştie ce s-a întâmplat cu trupul lui Decebal.
Secretul aurului
Marele secret al lui Decebal era râpa cu galbeni şi blestemul de moarte al aurului şi răpirea prinţesei dace. Pe de altă parte staul roman a avut un process deosebit prin care mai multe brățări de aur din perioada dacilor au fost aduse în țară de fostul magistrat Augustin Lazăr care a coordonat dosarul. Astfel, câteva zeci de brățări dacice se află acum la muzeul Național de Istorie a României.
