Sursa foto: www.europa-creativa.eu
Care sunt principalele simptomele COVID-19 descoperite pana acum?
Cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt febra, oboseala şi tusea uscată. Unii pacienţi ar mai putea să aibă dureri de cap, congestie nazală, dureri în gât sau diaree. Aceste simptome sunt de obicei uşoare, cu debut treptat. Unele persoane se infectează, dar nu dezvoltă niciun simptom şi nu se simt rău. Majoritatea oamenilor (aproximativ 80 %) se recuperează fără a avea nevoie de tratament special. Aproximativ 1 din fiecare 6 persoane care suferă de COVID-19 devine grav bolnavă şi prezintă dificultăţi de respiraţie. Persoanele în vârstă, precum şi cele cu probleme medicale subiacente, cum ar fi hipertensiunea arterială, probleme cardiace sau diabet, sunt mai susceptibile să dezvolte o formă gravă. Aproximativ 2 % dintre persoanele suferinde de această boală au murit. Persoanele cu febră, tuse şi dificultăţi de respiraţie trebuie să solicite asistenţă medicală.
Studiul efectuat de cercetători la Universitatea din Edinburgh sugerează că formele grave de COVID-19 au la bază cel puţin două mecanisme biologice: tipul apărării antivirale înnăscute – importantă în primele faze ale bolii – şi procesele inflamatorii dezvoltate de bolnav. Echipa care a realizat cercetarea consideră că testele clinice trebuie axate pe medicamentele care vizează aceste căi antivirale şi antiinflamatorii specifice.
„Frumuseţea geneticii, este că poate prezice efectele unui medicament. Ceea ce este cu adevărat interesant la acest studiu, este că am identificat genele care sunt direct relevante din punct de vedere terapeutic, ceea ce ne poate conduce la tratamente.La fel ca în cazul septicemiei şi gripei, pentru COVID-19 afectarea plămânilor este provocată de propriul nostru sistem imunitar, nu de virus”, susține Kenneth Baillie, cercetător la Universitatea din Edinburgh.
Diferenţe au fost descoperite în genele IFNAR2, TYK2, OAS1, DPP9 şi CCR2, ceea ce explică, în parte, de ce unele persoane dezvoltă forme grave de COVID-19, în timp ce altele nu sunt afectate, notează această universitate.
După identificarea genelor, echipa de cercetare a putut să estimeze efectul tratamentelor farmacologice la pacienţi, întrucât unele variante genetice răspund anumitor medicamente într-o manieră similară. S-a observat astfel că o diminuare a activităţii genei TYK2 protejează împotriva infectării cu SARS-CoV-2 şi că medicamente antiinflamatoare din categoria inhibitoarelor JAK produc acest efect.
Acelaşi studiu mai semnalează că o creştere a activităţii genei INFAR2 creează „probabil” protecţie în faţa noului coronavirus, întrucât ar putea imita efectul tratamentului cu interferon.
Sursă: cnn.com; adevarul.ro; cdt-babes.ro
