Dac-ați ști cât de mare e corupția în sportul internațional, mulți
dintre voi ați refuza să mai vizionați competiții. În ce mă privește, cunoscând extrem de bine cum se aranjează treburile în mod subteran,
mărturisesc că urmăresc mereu competițiile sportive importante, dar cu speranța că valoarea și talentul pot bate aranjamentele subterane, treabă ce se petrece încă destul de des.
S-a dat decizia FIG în cazul ultramediatizat al gimnastelor românce, care confirmă pe deplin ce scriam mai sus, anume că sportul mondial e
la pământ. O sinteză scurtă a cazului: Sabrina Voinea a fost
nedreptățită, fiind penalizată pentru o eroare inventată, s-a folosit pentru justificare o poză falsă, de la o altă competiție, iar contestația corectă a româncei n-a fost luată în seamă; nota americancei a fost mărită în urma unei contestații cusută cu ață albă, iar în urma acestui simulacru, Ana Maria Bărbosu a fost coborâtă de pe podium, bronzul revenind americancei; deciziile au fost reclamate, tribunalul sportiv TAS a deliberat și a constatat erorile de mai sus, iar FIG a decis în mod strâmb, revenind practic la situația dinaintea contestațiilor, dar nefăcând dreptate în cazul Sabrinei Voinea, nici măcar în cazul americancei, dacă e adevărat că existau argumente pentru mărirea notei; FIG s-a spălat astfel pe mâini, iar țara noastră a exultat în urma mesajelor triumfaliste că ne-am luat bronzul înapoi, oamenii fiind inspirați de mesajele mincinoase ale oficialilor noștri din sport, respectiv ale premierului Ciolacu, preocupat după cum se
vede nu de obținerea dreptății, ci a aplauzelor electorale.
Cum ar fi fost o decizie corectă? Ei bine, în mod clar ar fi trebuit ca evoluția Sabrinei Voinea să fie reanalizată iar nota ei să fie
modificată în mod corespunzător, probabil asta ar fi adus-o în posesia bronzului, eventual la pachet cu Ana Maria Bărbosu, dacă scorul lor final ar fi fost egal. Numai că, într-un asemenea caz, ar fi trebuit să urmeze o anchetă internă despre felul în care arbitrele au acționat
în mod fraudulos, cine anume le-a pus să execute frauda contra româncelor, și să se stabilească vinovații. Sistemul de comunicații la asemenea competiții este monitorizat și înregistrat, deci era simplu
să se vadă cine a dat comanda de ignorare a contestației Sabrinei, respectiv cine a prezentat pozele false ca justificare a furtului. S-ar fi ajuns în mod clar la persoane de la vârful FIG, ce s-ar fi căptușit cu un dosar penal ce ar fi putut arăta corupția de vârful
sportului mondial. Așa-ceva ar fi trebuit să auzim de la oficialii români, să ne arate că ei luptă într-adevăr pentru dreptate și nu că fac front comun cu corupții gimnasticii, care prin decizia de ieri e limpede că-și ascund frauda. Camelia Voinea, mama și antrenoarea
Sabrinei, a transmis că fiica ei se va lăsa de gimnastică deoarece nimeni n-o apără în caz de nedreptate, ei bine, acum la final, e limpede că exact asta e situația, măi domnule Ciolacu, care te-ai
arătat atât de bucuros aseară, deși știi că nu s-a rezolvat nimic, Sabrina a rămas tot în lacrimi și cu medalia furată.
Au fost zeci de cazuri de fraudă la această Olimpiadă, ce-au arătat că dreptatea, valoarea și talentul nu mai contează în sportul mondial,
exact cum europenii au sesizat acum câțiva ani că se petrece în cazul altei competiții de notorietate, anume EUROVISION.
La final, ca să vă sugerez mai bine concluzia, vă reamintesc cazul de-acum 20 de ani al lui Teo Peter, liderul trupei COMPACT, pe care americanii, beți la volanul mașinei ambasadei lor, ni l-au ucis în centrul Bucureștiului. Pușcașul marin și fiul ambasadorului au fost
extrași rapid din țară și duși în SUA, autoritățile noastre au tăcut în mod complice, și cazul de crimă n-a mai fost vreodată judecat. Formației COMPACT i s-au oferit în anii următori două turnee în SUA,
ducând umilirea până la capăt, probabil că de aseară se discută niște compensații și pentru Sabrina Voinea, compensații ce-ar trebui să
închidă gura mamei sale, ca să se poată așterne praful peste această operațiune de corupție de la vârful sportului mondial. Atât s-a putut, iar decizia FIG vine ca un fâs puturos în nările noastre atât de obișnuite deja cu mirosul umilinței și nedreptății.
Cozmin Gușă
