foto: Samoilă Mârza, Citirea Hotărârii de la Alba Iulia, 1918
„Istoria ne chiamă la fapte. Mersul iresistibil al civilizațiunii omenești a scos și neamul nostru românesc din întunerecul robiei la lumina cunoștinței de sine. […] Toate neamurile din preajma noastră și-au determinat viitorul prin rezoluțiuni în conformitate cu sufletul lor național. E rândul nostru acum.”
Astfel era anunțată Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în ziarul Unirea, cu doar câteva zile înainte de 1 decembrie 1918.
Printre miile de oameni care au răspuns chemării patriotice s-a numărat și Samoilă Mârza, întors de pe front cu doar patru zile înainte. Printr-un joc al hazardului, el a rămas în istorie drept singurul fotograf care a reușit să imortalizeze Marea Unire.
Samoilă Mârza s-a născut în 1886, într-o familie de țărani din Galtiu, județul Alba.
Între anii 1909 și 1911, și-a făcut ucenicia în arta fotografiei alături de fotograful sibian Iainek, iar primul aparat, cel cu ajutorul căruia a surprins și imaginile de la Marea Adunare Națională, și l-a cumpărat din banii obținuți din vânzarea a doi boi.
La începutul Primului Război Mondial, în anul 1914, Samoilă Mârza a fost recrutat în armata austro-ungară și trimis pe frontul din Galiția. În 1916, odată cu intrarea României în luptă, a fost trimis pe frontul din Italia, acolo fiind încadrat în serviciul topografic și fotografic al armatei.
Sfârșitul războiului l-a determinat să se îndrepte spre Viena, ca urmare a retragerii militarilor români.
În capitala Austriei, pe 14 noiembrie 1918, a reușit să fotografieze sfințirea primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Central.
Două săptămâni mai târziu, pe 29 noiembrie, a revenit în România, urmând ca pe 1 decembrie să parcurgă cu bicicleta drumul de 11 kilometri din satul natal până la Alba Iulia.
Nici vremea mohorâtă, nici aparatul greoi, cu burduf extensibil și trepied, nu l-au împiedicat să asiste la Marea Adunare.
Odată ajuns, a încercat să intre în sala în care se desfășurau discuțiile, dar, întrucât nu avea credențional (permis de intrare), i-a fost refuzat accesul. Pentru această ceremonie importantă fusese angajat un fotograf german, pe nume Arthur Bach. Din motive necunoscute, însă, acesta nu s-a mai prezentat la eveniment, astfel că memoria colectivă a fost văduvită de fotografii din interiorul Sălii Unirii.
Din fericire, Samoilă Mârză a avut inspirația de a realiza cinci clișee (imagini fotografice negative): trei cu mulțimile care asistau la evenimentul istoric, pe Platoul Romanilor, și două cu tribunele oficiale, la care au luat cuvântul dr. Aurel Vlad, președinte al Consiliului Național Român, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu și Episcopul ortodox de Caransebeș Miron Cristea. Acestea au rămas singurele imagini de la Marea Unire din 1918.
Iar reușita nu e deloc de neglijat, pentru că vremea înnorată din acea zi impunea un timp de expunere îndelungat și echipamentul de lucru era dificil de manevrat.
În anul 1919, Mârza a publicat fotografiile într-un album numit „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” și a trimis exemplare către mai multe personalități, printre care Prim-ministrul Ion C. Brătianu, Preşedintele Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, Nicolae Iorga sau chiar generalul francez Henri Mathias Berthelot.
Impresionat de cele cinci clișee, acesta din urmă i-a oferit lui Samoilă Mârza un abonament de călătorie pe toate liniile căilor ferate franceze. În plus, delegația română care a participat la Conferinţa de pace de la Versailles a prezentat și ea fotografiile drept dovezi ale dorinței clare exprimate de popor.
Unul dintre exemplarele albumului a ajuns inclusiv la Regele Ferdinand I, care a răspuns cu o scrisoare de felicitare și l-a invitat pe Samoilă Mârza să devină furnizor al Casei Regale. Din această postură, fotograful a imortalizat, în anul 1919, vizita Regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, iar în 22 octombrie 1922, a surprins în imagini încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.
În 1928, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de statul român. Chiar și așa, fotograful a trăit modest și a fost nevoit să vândă unele clişee de la Unire pentru a valorifica sticla specială pe care o folosise.
În 1966, aparatul cu trepied a fost achiziționat chiar de la el de către Anghel Gheorghe, directorul de atunci al Muzeului Național din Alba Iulia, unde se află expus și astăzi.
Cu banii obținuți din această vânzare, Samoilă Mârza și-a cumpărat un aparat performant, cu care spera să poată realiza mai multe fotografii la sărbătoarea de semicentenar a Unirii. Dar nu a mai apucat, căci pe 19 decembrie 1967 s-a stins din cauza unei boli galopante.
Cât despre albumul publicat în 1919, astăzi mai există doar trei exemplare pe teritoriul țării. Cel dăruit lui Iuliu Hossu se află la Episcopia Greco-Catolică de la Cluj, cel oferit lui Nicolae Iorga, la Biblioteca Academiei Române, iar cel destinat lui Iuliu Maniu, la Arhivele Naționale. Despre celelalte exemplare nu se mai știe nimic.
