marți, octombrie 4, 2022
the big logo

JURNAL SĂPTĂMÂNAL NAȚIONAL INDEPENDENT | ANUL 2 | NUMĂRUL 113|02 - 09 OCTOMBRIE 2022

Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan începută la 2 noiembrie 1784

Must Read

Program-pilot de vaccinare antigripală în farmacii pregătit de Ministerul Sănătății

Sursa: 360medical Ministerul Sănătății pregătește un program-pilot de vaccinare antigripală în farmacii pentru o perioadă de 6 luni, definind condițiile tehnice...

Suntem pro-Europa, dar împotriva eurocrației!

Sursa: RomaniaLibera.ro Marius Ghilezan Prin impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei, europenii s-au împușcat în picior, zicea în vară Viktor Orbán....

 

„Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan”, a izbucnit pe 2 noiembrie şi s-a încheiat la sfârşitul lui decembrie 1784, când capii răscoalei au fost capturaţi şi executaţi într-un mod cumplit, fiind o importantă acţiune de revoltă a ţărănimii iobage împotriva constrângerilor feudale la care era supusă.

Iobagii români ajungeau să fie impozitaţi de două ori, de către nobilii maghiari si de catre autoritatea austriaca. Într-o perioadă de numai 60 ani, impozitele impuse iobagilor români au crescut de câteva ori, ajungând la sume importante, foarte greu de suportat de către aceştia.

Dările care îi apăsau erau: zeciuiala din produsele agricole şi animale, plocoanele, cărăuşiile, cazarea funcţionarilor ce încasau birurile, încartiruirea militarilor. Nobilimea deţinea monopolul vânatului, morăritului şi pescuitului, cotropise păduri, păşuni şi multe terenuri agricole ceea ce îi nemulţumea pe ţărani. Au mai fost supuşi unor obligaţii privind mineritul, construirea de cuptoare, transportul lemnului şi al minereului. În plus, iobagii aveau voie să se căsătorească numai cu aprobarea nobililor. Impozitele au crescut masiv după ce un dezertor de origine română din armata austriacă, Macavei Bota, după ce s-a adăpostit la românii din Munţii Apuseni mai mulţi ani şi a cunoscut zona în detaliu, fiind prins de autorităţi şi condamnat la moarte pentru dezertare, pentru a-şi salva viaţa, a denunţat faptul că românii din munţi sunt impozitaţi mult sub posibilităţi şi că de la ei s-ar putea stoarce sume de bani mult mai mari. Acest fapt a concentrat atenţia autorităţilor fiscale asupra munţilor, împovărând extraordinar de mult populaţia, care şi aşa trăia greu în condiţiile climatului aspru din Munţii Apuseni, contribuind în timp la adunarea nemulţumirilor şi a creat condiţii favorabile pentru răscoală.

Având nevoie de soldaţi pentru războaiele pe care le ducea împotriva turcilor şi francezilor, în vara anului 1784 împăratul austriac Iosif al II-lea a aprobat recrutarea unui număr suplimentar de soldaţi în regimentele de grăniceri din Transilvania. Aceste regimente serveau deja în luptă începând din anul 1778. Ţăranii iobagi înrolaţi în aceste regimente de grăniceri scăpau de iobăgie, primind toate drepturile unor cetăţeni liberi, având doar îndatoriri militare. Din cauza situaţiei grele în care trăiau pe moşiile nobililor sau ale statului austriac, un număr mare de iobagi s-a îndreptat spre centrele de recrutare. Nobilii îşi vedeau astfel direct ameninţate interesele, într-un mod grav, deoarece prin înrolarea iobagilor de pe moşiile lor pierdeau o importantă forţă de muncă gratuită şi deci o sursă importantă de câştig. Ei s-au opus plecării iobagilor lor spre înrolare, aceasta fiind scânteia care a declanşat răscoala din anul 1784.

La 2 noiembrie 1784, Crişan a adunat iobagii răsculaţi în afara satului Curechiu, încercând să îi convingă să continue drumul spre Alba Iulia, dar ţăranii erau speriaţi de intervenţia trimişilor nobilimii. Ei se temeau că mergând la Alba Iulia le vor fi atacate familiile rămase acasă. Adunarea ţăranilor s-a mutat la biserica din sat, unde până la urmă Crişan a reuşit să îi convingă să atace nobilimea. De la Curechiu mulţimea iobagilor s-a îndreptat spre Crişcior, unde a sosit înainte de vremea amiezii. Aici a avut loc primul atac, fiind ucişi aproape toţi nobilii întâlniţi în cale, iar casele şi clădirile care le aparţineau au fost devastate şi bunurile jefuite. Tot atunci, iobagii au atacat oraşul Brad, unde au ucis o parte din nobilii care opuneau rezistenţă.

Pentru a-l prinde pe Horea, nobilii au pus pe capul lui un premiu de 300 de galbeni. Pasurile de trecere în Ţara Românească şi Moldova erau riguros supravegheate, ca nu cumva capii revoluţiei să fugă acolo. Guvernul din Viena a intervenit şi la Constantinopol, pentru ca turcii să nu dea azil răsculaţilor ardeleni.

Prin trădare, la 27 decembrie 1784, Horea şi Cloşca au fost prinşi în pădurea Scoruşetului din Munţii Gilăului. În 30 ianuarie 1785 a căzut prizonier şi Crişan. Arestaţii au fost depuşi la Alba Iulia. S-a constituit o comisie de anchetă, condusă de baronul Anton Iankovic, care a cercetat desfăşurarea răscoalei şi pe cei trei conducători ai acesteia. Crişan s-a spânzurat în închisoare cu legăturile de la opinci, iar Horea şi Cloşca au fost supuşi celei mai grele pedepse prevăzută de Codex Theresianum: „Rota fragendos”, frângerea pe roată fără „lovitură de graţie”, pentru a nu îi scuti de chinuri.

Conform ordinului împăratului, ca “toţi românii care vor fi neîndoios cunoscuţi că au comis maltratări, să fie mutaţi cu vitele şi ustensilele lor”, sute de moţi au fost strămutaţi în Banat şi Bucovina. Moţilor li se acordă libertatea păşunatului, scutirea de cărăuşie, desfiinţarea servituţii personale şi a legării de glie (august 1785), căsătorii fără consimţământul nobilului şi dreptul la învăţătură.

Răscoala s-a bucurat de un larg ecou în străinătate. În arhiva celebrului cotidian lodonez The Times se găseşte un articol din 31 ianuarie 1785, care relata „la cald” despre răscoala lui Horea. Articolul a fost inserat în secţiunea „Ştiri”. Din Austria până în Portugalia, din Germania până în Italia s-au publicat broşuri, calendare, articole de presă, rapoarte diplomatice, gravuri privind liderii răscoalei. Unii oameni de cultură şi filosofi au apărat şi explicat acţiunea ţăranilor. Lui Horea i s-a atribuit, cu precădere de către presa europeană, gândul de a reface Dacia, fiind chiar numit “Rex Daciae”.

 

Surse: Octavian Beu, Răscoala lui Horia 1784-1785, Bucureşti 1935, www.enciclopediaromaniei.ro, www.istorie-pe-scurt.ro, Septem Castra (www.7castra.wordpress.com), Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca (documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/transilvania/periodice/documentare)

- Advertisement -

LASA UN RASPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

Program-pilot de vaccinare antigripală în farmacii pregătit de Ministerul Sănătății

Sursa: 360medical Ministerul Sănătății pregătește un program-pilot de vaccinare antigripală în farmacii pentru o perioadă de 6 luni, definind condițiile tehnice care trebuie îndeplinite în ceea...

Suntem pro-Europa, dar împotriva eurocrației!

Sursa: RomaniaLibera.ro Marius Ghilezan Prin impunerea sancțiunilor împotriva Rusiei, europenii s-au împușcat în picior, zicea în vară Viktor Orbán. “Rusia nu a căzut în...

Imensă Victorie a Mișcării Suveraniste Patriotice, Naționaliste în ITALIA

  25 Septembrie 2022 marchează o dată importantă în creșterea impetuoasă a Mișcării pentru Libertate în Europa dar și în lumea occidentală. Coaliția Partidelor de Dreapta...

Suveraniștii pot exulta: Habemus Papam!

Cuvânt Înainte Pentru cei care cred în DUMNEZEU ATOTPUTERNIC, CREATOR al Văzutului și Nevăzutului , și , sunt convins că suntem încă numeroși în ROMÂNIA...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -