duminică, martie 7, 2021
the big logo

JURNAL SĂPTĂMÂNAL NAȚIONAL INDEPENDENT | ANUL 1 | NUMĂRUL 30 | 01 - 07 MARTIE 2021

USA a început oficial cursa prezindențială

Must Read

România după cutremurul din 4 martie 1977, 44 de ani de neputință

Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22 în data...

După Covid, urmează haosul?

Marlène  SCHIAPPA , o ministră  stângistă , fostă  militantă  socialistă  , trecută în partidul LAREM ( La République en...

Experiența mea într-o Mânăstire a Ordinului Cistercian

Fiecare are o poveste foarte specială și acest lucru ne definește, așa cum a spus Protagoras, noi suntem suma...

Săptămâna care a trecut, a cunoscut două importante evenimente privind alegerile prezidențiale din noiembrie anul acesta. Conventul Republican “ Caucus” și Conventul Democrat. 

Nu ne vom opri pe analiza Conventului Republican care a avut un mare succes și în care Președintele Trump a demonstrat încă odată elanul și prezența lui foarte dinamică, dar ne vom opri asupra celui democrat. Palidul și controversatul candidat de 77 de ani, Joe Biden, în afară de obișnuitele platitudini pe care le-a debitat, “obositul candidat” și atacurile violente asupra Președintelui Trump, anunțând într-o manieră foarte pompoasă că împreună cu el va începe era luminii care va înlocui “întunericul” promovat de Trump, singura noutate a fost oficializarea candidaturii ca Vice Președinte a faimoasei Senatoare, Kamala Harris. Congress Woman democrată, Kamala Harris de origine afro-indiană, care are în spatele ei o întreagă carieră de stânga, dedicată unei perseverente acțiuni, contra societății americane tradiționale. Ea a îmbrățișat și susținut toate cauzele care divizează Statele Unite, de la mișcările Black Power, până la LGBT, opoziția față de pedeapsa cu moartea și susținerea unei imigrații totale necontrolate în America, Kamala Harris s-a făcut cunoscută ca o figură reprezentativă a stângii neo-comuniste, marxiste al cărui ideal este în fond, instaurarea unei democrații populare în America. Vom vedea cum va reacționa opinia publică Americană. Sunt însă semne premergătoare foarte interesante. Ca și în 2016, majoritatea “ tăcută” nu își dezvăluie intențile. Cele trei luni de haos, anarhie și distrugere care au urmat după moartea accidentală a “faimosului deligvent George Floyd” au demonstrat potențialul destructiv al organizaților criminale ca ANTIFA ( Antifascism) și Black Lives Matters ca fier de lance ale monstruasei coaliții Islamiste, Neomarxiste, Ateiste, LGBT-iste sprijinită de Soros, Biden, Clinton și Obama, pentru a acapara puterea. Această majoritate tăcută, fără îndoială înspăimântată de valul de violență care a măturat america și va da avizul neasteptat în noiembrie. Un indicator foarte important este, multiplicare în toate statele, a miliților armate de cetățeni de dreapta, republicani dar și simpli apărători ai constituției care sunt pregătiți că în cazul unei luări de putere a Democraților Neocomuniști să dezlănțuie o revoltă generală și de ce nu un război civil. 

Următorul eveniment care a fost interesant de data această pe scenă europeană, a fost întâlnirea de la reședința de vara a Președintelui Franței, Macron, cu Cancelara Merkel. Această întâlnire avea și o semnificație simbolică, căci se împlineau 35 de ani de când Președintele Socialist, Francez, Mitterand, îl primise în același loc pe Cancelarul German, Helmuth Kohl. Subiectele discutate au fost foarte numeroase, iar cel care a suscitat divergențe, a fost subiectul privind poziția față de atitudinea agresivă și anti-europeană a Turciei. Într-adevăr asistăm deja în ultimii ani la poziționarea că lider al mișcării islamiste, nu numai europene, dar și la nivel mondial al Turciei. Ea își împinge pionii pe toate fronturile și pe toate continentele iar privind una din problemele acute, conflictul din Libia provoacă o divergență de atitudine între cele două țări, Franța și Germania. Libia după căderea dictatorului Kadafi, este pradă unui neîntrerupt război. Într-un haos total în care islamiștii dar și Al-Qaeada, sunt foarte activi. 

În prezent se confruntă două forțe, guvernul de “așa zisă unitate națională de la Tripoli”, condus de Fayez al-Sarraj. Estul Libiei este sub autoritatea Mareșalului Haftar care este bazat în orașul Tripoli. Guvernul Președintelui al-Sarraj, recunoscut de Națiunile Unite, este sprijinit de asemenea de o manieră activă de Turcia, care a trimis trupe, armament și mai mult a favorizat transferul de mii de teroristi sirieni din regiunile din nordul Siriei, încă bănuite de Al-Qaeada și Statul Islamic. Mareșalul Haftar este sprijinit de Rusia, Emiratele Arabe Unite , Franța și mai ales Egiptul care prin Președintele, Mareșalul al-Sissi a delarat clar că nu va permite ca teroriștii islamiști să se aproprie de granița Egipteană și a masat trupe la frontieră de est cu Libia. 

Franța dorește o atitudine energică în față acțiunilor agresive ale Turciei, care mai mult amenință în mod deschis, Grecia și Cipru efectuând foraje petroliere în platoul maritim.

Germania prin prezența celor 5 milioane de turci de pe teritoriul ei și a activitatii Partidului Islamist a lui Erdogan în populația turcă este foarte prudentă și nu dorește o confruntare cu Turcia.

Istoria arată însă întotdeauna că atitudinea de lașitate și de renunțare în fața unui agresor nu v-a împiedica niciodată ca aceștia să își desfășoare activitatea sa expansionistă. 

Pentru a încheia, un alt eveniment a arătat cât de instabilă este situația în Africa. Lovitura de stat din Mali, țară fostă colonie franceză, pradă unei instabilități politice începând practic de la Independența obținută în 1958, a arătat că din păcate gangrena islamismului pătrunde din ce în ce mai mult continentul African. Președintele Ibrahim Boubakar Keita, a fost răsturnat de armata care a constituit un consiliu militar de salvare națională. De mai multă vreme țara este pradă unor mișcări de opoziție, susținute de islamiști contra regimului corupt a Președintelui Keita, dar în același timp are de înfruntat un război cu grupurile Islamiste care ocupă regiuni din ce în ce mai mari din teritoriul Malian. Franța a detașat o forță de intervenție, de 5000 de militari, incadrul operației Barkhane. Organizația CEDEAU (Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane), a trimis o delegație pentru a încerca o mediere dar fără îndoială Președintele răsturnat nu va mai reveni la putere, însă încă odată, aici Turcia este prezența, după ce în ultimii ani a multiplicat investițile, Președintele Erdogan înțelege și aici să își întindă influența prin luarea de putere a unui guvern islamist pe care îl sprijină. Pentru occident și europa ,și Africa în special ar fi o mare lovitură dacă teroarea islamistă ar lua puterea în urmatoatele săptămâni. 

- Advertisement -

LASA UN RASPUNS

Please enter your comment!
Please enter your name here

- Advertisement -

Latest News

România după cutremurul din 4 martie 1977, 44 de ani de neputință

Cutremurul din 1977 (Cutremurul din '77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22 în data...

După Covid, urmează haosul?

Marlène  SCHIAPPA , o ministră  stângistă , fostă  militantă  socialistă  , trecută în partidul LAREM ( La République en Marche)  în  guvernul mondialist al...

Experiența mea într-o Mânăstire a Ordinului Cistercian

Fiecare are o poveste foarte specială și acest lucru ne definește, așa cum a spus Protagoras, noi suntem suma evenimentelor pe care le-am trăit,...

Grădina Vlahiia din Snagov un loc de poveste

Sursa foto: gradinavlahiia.ro Tradiţie, relaxare şi voie bună – aşa putem descrie în câteva cuvinte atmosfera din splendida Grădină Vlahiia. Un sat în miniatură dedicat...

Noaptea în care democrația și libertatea în SUA s-au prăbușit în țăndări. Urmează Era Trans

Un articol de Iulian Urban: Scandal urias in USA dupa ce Richard Levine, secretar de stat al sanatatii, a anuntat ca operatiile chrirugicale pentru copiii...
- Advertisement -

More Articles Like This

- Advertisement -