Autor: Simona Nicole David
Recent, un incendiu major la depozitul Antrefrig a readus în prim‑plan problema focurilor purtătoare de fum toxic în Capitală. Zeci de hectare, structuri industriale, zone verzi sau clădiri abandonate au fost afectate sau stau sub risc. Ce spun datele și studiile despre poluarea generată, efectele asupra sănătății și cine poate fi responsabil?
Incendiul recent izbucnit la depozitul Antrefrig (Sector 2, București) s-a întins pe aproximativ 7.000 m² și a implicat un număr mare de autospeciale de stingere.
În urma acestui incendiu, sensorii de calitate a aerului au înregistrat valori de până la 20 de ori peste limita OMS pentru particulele fine PM₂.₅.
La stația B16 – Bd. Basarabia, s-au înregistrat valori pentru PM₁₀ de până la 350 µg/m³, de peste 7 ori mai mari decât limita admisă (OMS: ~ 45 µg/m³)
Populația a primit mai multe mesaje RO‑Alert (4) care avertizau să se evite deplasările, să se închidă ferestrele și să se oprească ventilația, din cauza degajărilor toxice de fum.
Autoritățile au semnalat că produsele depozitate (plastice, vopsele, izolații etc.) înainteau arderea și generau fum dens și compuși iritanți, cu miros de „mix între păcură și sulf”.
Clădirile Halei Antrefrig erau asigurate pentru suma de aproximativ 12 milioane de euro, dar nu aveau autorizație ISU de securitate la incendiu, ceea ce poate afecta despăgubirile și responsabilitățile legale, potrivit Libertatea.
Incendiul care a afectat aproape întreg Bucureștiul din cauza fumului gros și a aerului irespirabil a fost lichidat după aproape 36 de ore de intervenții ale echipajelor de pompieri.
Dar aceste date arată că incendiile nu sunt mici accidente izolate, ci evenimente cu impact major.
Efectele fumului și poluării asupra sănătății: ce spun studiile
Fumul generat de incendii, mai ales când ard materiale industriale, cabluri izolate, plastic etc., conține un cocktail toxic: particule ultrafine, gaze iritante (monoxid de carbon, oxizi de azot, compuși organici volatili), dioxine, furani etc. Mai jos sunt câteva dintre efectele dovedite sau investigate:
| Mecanism / componentă | Efecte pe termen scurt | Efecte pe termen lung / posibile |
| Particule fine (PM₂.₅) | iritații ale ochilor, gâtului; tuse; dificultate în respirație; exacerbare astm | scăderea funcției pulmonare, boli pulmonare cronice, mortalitate cardiovasculară sporită |
| Monoxid de carbon, gaze toxice | scăderea capacității sângelui de a transporta oxigen; amețeli, confuzie | leziuni ischemice, afectare cardiacă, risc acut agravat la cei cu boli preexistente |
| Dioxine / furani / compuși organici | iritații, toxicitate acută la expuneri mari | potențial carcinogen, supresie imunitară, efecte endocrine |
| Expunere cronică la fum | creșterea riscului de boli neurodegenerative | cum s‑a observat în studii experimentale privind Alzheimer, Parkinson, potrivit Adevărul ; efecte asupra creierului în urma expunerii continue la particule de fum, potrivit trt.net.tr |
Câteva observații din surse științifice / organizații de mediu:
- Universitatea California (Stanislaus) subliniază că particulele ultrafine (PM₂.₅) sunt extrem de dăunătoare – ele pot pătrunde în alveolele pulmonare, apoi în sânge, și pot declanșa inflamație pulmonară și cardiovasculară, notează ro.csustan.edu
- Un articol despre intoxicarea cu fum notează că manifestările pot apărea imediat (tuse, dispnee, iritații), dar și în 24–48 de ore pot interveni complicații, în special la căile respiratorii superioare, potrivit Libertatea
- În studiile privind poluarea prin fum de vegetație, s‑a observat că expunerea cronică poate fi un factor de risc pentru demență și alte boli neurologice, relatează trt.net.tr+1
De asemenea, un studiu recent realizat chiar în acest an arată că efectul asupra mortalității al expunerii la PM₂.₅ este exacerbat în prezența fenomenelor de incendiu — adică pe lângă poluarea de fond, un incendiu accentuează impactul mortalității, potrivit arXiv.
Astfel, nu e doar o problemă locală — incendiile adaugă un strat suplimentar de risc chiar și pentru persoanele sănătoase.
Ipoteze și responsabilități: cine și de ce?
Cu datele de mai sus, ipotezele devin mai bine ştanțate și mai convingătoare:
- Dacă un teren sau clădire este abandonată sau neîngrijită, e mai ușor să devină sursă de incendiu — fie prin neglijență, fie prin intenție.
- Lipsa autorizațiilor ISU sau neconformități reprezintă un semnal că spațiile nu erau bine protejate, ceea ce ridică semne de întrebare asupra responsabilităților proprietarilor sau administratorilor (vezi cazul Antrefrig).
- Interesul imobiliar în zone urbane poate motiva incendii deliberate: dacă terenul devine „curat” (fără clădiri, vegetație, construcții rămase), devine mai atractiv pentru dezvoltatori.
- De asemenea, incendiile pot fi folosite ca presiune: după un incendiu, demolările pot fi justificate mai ușor; terenurile distruse pot fi redevelopate cu argumentul că sunt „ruine”.
Problema majoră: rar există investigații serioase care să lege un incendiu de interese imobiliare – probe materiale, martori, legături între beneficiari și sinucidere deliberată. În multe cazuri, se concluzionează „scurt circuit / cauză neidentificată” sau „neglijență”.
Autoritățile adesea:
- Intervin târziu, când incendiul e deja stabilizat (focarului), deci urmele inițiale sunt distruse.
- Nu dispun de resurse, experți sau tehnologie de investigare a arderii deliberate (arsonistică).
- Vor evită să implice pe cei cu influență sau interese mari.
- Au limite legale sau birocratice în a inspecta proprietăți private dacă relațiile juridice nu sunt clare.
