Sursa foto: wikipedia.ro
Sighișoara (în dialectul săsesc Schäsbrich, Šesburχ, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, în latină Saxoburgum / Castrum Sex) este un municipiu în județul Mureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Angofa, Aurel Vlaicu, Rora, Sighișoara (reședința), Șoromiclea, Venchi și Viilor, și din satul Hetiur. Municipiul are o populație de 28.102 locuitori (2011).
Centrul istoric a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Mureș si este inclus în patrimoniul mondial UNESCO.
Este contestata prezenta lui Vlad Dracul in Sighisoara.
Istoricii care neagă prezenţa lui Vlad Dracul în cetatea medievală aduc ca argumente faptul că faimoasa pictură din casa din centrul vechi, este legată de un alt moment, şi anume, de bătălia de la Seleuşul Mare, de lângă Sighişoara, din 1662. Cele două personaje ar fi Mihai Apafi şi Ibrahim Paşa, care, după cum relatează cronicarul Georgius Kraus, au locuit la Sighişoara, în oraşul de jos.
Prezenţa lui Vlad Dracul la Sighişoara este atestată de două scrisori. Prima, de la sfârşitul anului 1431, în care domnitorul cerea sprijin braşovenilor pentru înlăturarea de pe tronul Ţării Româneşti a lui Alexandru Aldea, menţionând faptul că „…şi şăghişorenii vin cu mine“. A doua scrisoare, datată în jurul anului 1436, le cerea tot braşovenilor să trimită la Sighişoara instrumentarul necesar unei monetării:„…drept aceea au priceput pârgarii din Şeghişoara că vreau să mut hereghia (monetăria – n.n.) de la voi.“
În burgul de pe Târnava Mare, a bătut ducaţii de argint cu însemnele voievodului: pajura cu cruce pe avers şi dragonul pe revers. Nu se poate spune însă că Vlad Dracul a locuit permanent la Sighişoara în intervalul 1431-1436, ci doar că, având o viaţă extrem de agitată, voievodul nu s-a stabilit într-un loc în această perioadă, ci a locuit în mai multe locuri în sudul Transilvaniei.
Mulţi confundă azi prezenţa lui Vlad Dracul la Sighişoara cu cea a fiului său, mult mai celebru, de altfel, Vlad Ţepeş. Nu putem şti, în lipsa documentelor, dacă Vlad Ţepeş, copil fiind, şi-a însoţit tatăl la Sighişoara. Prezenţa sa se pare că este certă doar pentru anul 1476. În vara acelui an s-a aflat la Mediaş, unde, împreună cu Ştefan Báthory, au adunat trupe la îndemnul regelui Mathias Corvin.
OBIECTIVE TURISTICE ANTROPICE
Cetatea Medievala este una dintre cele mai frumoase cetatii din Europa, care s-a pastrat aproape integral si printre putinele care sunt locuite si in prezent. Cetatea a fost construita in sec al XIII-lea si refacuta ulterior in sec XIV-lea, avand in prezent aspectul unei asezari cu stazi inguste, cu cladiri vechi, masive. In Evul mediu, Cetatea Sighisoara s-a impus ca una din cele mai puternice cetati din aceasta parte a Europei si era unul din centrele urbane prestigioase din Transilvania, avand importanta economica, comerciala culturala si politica.
Turnul cu Ceas este principalul punct de interes al cetatii si reprezinta simbolul orasului. Se numeste asa datorita ceasului cu figurine, unic in tara noastra, aflat la etajul al patrulea. Turnul prezinta cinci nivele care, impreuna cu balconul si acoperisul piramidal au o inaltime de 64 m. Astazi ,acest turn adaposteste Muzeul de Istorie al orasului Sighisoara.
Turnul Franghierilor, datand probabil din secolul al XIII-lea, a facut parte din fortificatia initiala de pe varful dealului. Reparat in anul 1630, el a fost ulterior transformat in locuinta pentru paznicul cimitirului.
Turnul Macelarilor a fost construit in a doua jumatate a secolului al XV-lea. Turnul Macelarilor are aspect de Renastere, o prisma octogonala suprainaltata pe un plan hexagonal pentru a obtine camp de tragere peste micul bastion de artilerie din fata sa.
Turnul Croitorilor a fost construit in secolul al XIV-lea.
Celelalte turnuri sunt: Turnul Cojocarilor, Turnul Cizmarilor, Turnul Tabacarilor, Turnul Cositorarilor si Turnul Fierarilor.
Biserica Manastirii. Edificiul, construit in stil gotic, se afla in vecinatatea Turnului cu Ceas. In imediata apropiere a manastirii exista inca din secolul al XIV-lea, un complex manastiresc al calugarilor dominicani si al calugaritelor franciscane.
Biserica Romano-Catolica Sf. Iosif construita in 1894, dupa demolarea manastirii maicilor franciscane.
Casa Venetiana este situata in Piata Muzeului si este denumita astfel datorita usilor ogivale si ferestrelor duble, incheiate in arc trilobat.
Casa Vlad Dracul este una dintre cele mai vechi constructii civile de piatra din cetate, judecand dupa bolta semicilindrica din piatra de rau de la parterul cladirii. Aici s-a stabilit intre anii 1431-1435 Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran.
Casa cu Cerb denumita astfel dupa capul de cerb fixat pe coltul cladirii, este o constructie specifica renasterii transilvane, datand probabil din secolul al XVIII-lea.
OBIECTIVE TURISTICE NATURALE
Rezervatia Breite. Pe platoul Breite de langa Sighisoara se afla cel mai mare, reprezentativ si bine conservat habitat de pajiste impadurita cu goruni si stejari multiseculari din centrul si estul Europei.
Rezervatia de Stejar Pufos din Danes (7 km de Sighisoara)
EVENIMENTE
Festivalul “Sighisoara Medievala” (24-26 iulie)
Festivalul de film Sighisoara Film Fest (17-20 septembrie)
Festivalul Fanfarelor (5-6 septembrie)
Festivalul de folclor “Datini” (15-16 noiembrie)
ATRACTII TURISTICE IN IMPREJURIMI
Casa Memoriala ,,Petofi Sandor” (6 km de Sighisoara), inaugurata in 1904, inchinata vietii si activitatii poetului revolutionar, luptator impotriva tiraniei si exploatarii nobiliare. Muzeul cuprinde mai multe exponate dintre care amintim exemplare ale diferitelor editii din opera poetului, inclusiv traduceri in limbi de mare circultie internationala, portrete, desene, fotografii ale lui Petofi, ale membrilor familiei sale, ale conducatorilor revolutiei din 1948-1949, arme, harti si o serie de planuri ale bataliei.
Castelul fostei familii nobiliare Bethlen (9 km sud de Sighisoara) este un edificiu care imbina stilul gotic cu elemente renascentiste.
Cetatea Taraneasca si Biserica Fortificata din Saschiz (20 km de Sighisoara).
Surse: www.micomis.ro; www.historia.ro; www.wikipedia.ro; turistprinromania.com;