România este eternă și fascinată. Multe dintre cele mai sofisticate minuni ale lumii sunt atât de aproape de noi încât uimim palneta cu bogațiile de Cartea Recordurilor care sunt specifice acestei țări. În luna august 2010, o știre despre o descoperire subacvatică ieșită din comun făcea înconjurul lumii: pe fundul Mării Negre curge un râu lung de 60 de kilometri, adânc de 35 de metri și lat de un kilometru.
Râul submarin din Marea Neagră este un curent de apă deosebit de sărată care provine din Marea Mediterană, trece prin strâmtoarea Bosfor și curge de-a lungul fundului Mării Negre, unde apa este mai puțin sărată.
Râul a fost măsurat de oamenii de știință de la Universitatea din Leeds, fiind prima descoperire de acest fel din lume.
Anterior, folosind sonarul, cercetătorii descoperiseră mai multe canale care se întind de-a lungul fundului oceanului. Unul dintre cele mai mari canale de acest fel curge de la gura râului Amazon până în Oceanul Atlantic.
Deși se bănuia că aceste canale ar putea funcționa ca râuri, ipoteza s-a confirmat abia după descoperirea râului din Marea Neagră. Datorită debitului și imprevizibilității acestor fluxuri, acestea au fost dificil de explorat în mod direct.
În cazul râului subacvatic din Marea Neagră, echipa de la Universitatea din Leeds a folosit Autosub3 – un robot subacvatic în formă de torpilă, lung de 7 metri – pentru a se apropia cât mai mult de curent.
Cercetătorii au descoperit că râul are lungimea de 60 de kilometri, adâncimea de până la 35 de metri și lățimea de un kilometru. Deși este mai mic decât canalul Amazonului, râul de sub Marea Neagră transportă de zece ori mai multă apă decât Rinul (care izvorăște în Elveția și, după ce traversează Germania și Olanda, se varsă în Marea Nordului).
Râul submarin din Marea Neagră curge cu viteza de 6 kilometri pe oră și are un debit de 22.000 de metri cubi pe secundă. Aceasta înseamnă că, dacă fi o apă curgătoare de suprafață, ar fi al șaselea cel mai mare râu din lume.
S-a descoperit că râul are mai multe trăsături tipice râurilor de suprafață: are maluri clar conturate, luncă, repezișuri și cascade.
O diferență majoră este că, atunci când apa trece printr-un meandru (ajunge la o cotitură), apa din râul de sub Marea Neagră se mișcă în curenți care se rotesc în direcția opusă față de curenții râurilor de pe uscat.
Râul submarin din Marea Neagră funcționează ca un curent de densitate, adică transportă sedimente de-a lungul fundului mării și are o salinitate mai mare decât apa din jur.
Descoperirea are o importanță deosebită pentru studiul biologiei marine, al schimbărilor climatice și al formării geologice. În plus, informațiile obținute ar putea fi utile companiilor interesate să exploateze resursele subacvatice de petrol și gaze naturale.
Un alt râu subacvatic curge prin Dolina Angelita
Râul care curge pe sub Marea Neagră este primul descoperit, însă nu este singurul de felul său. În urmă cu câțiva ani, un grup de scafandri a descoperit un râu subacvatic similar în Mexic.
Acesta a primit numele de Cenote Angelita. Termenul „cenote” („dolină”) provine din limba mayașilor, care ocupau cândva peninsula mexicană Yucatán, și înseamnă „izvor sacru”. În cazul de față, „cenote” este alăturat cuvântului spaniol care înseamnă „înger mic”.
Cenote Angelita este situat în junglă, nu departe de ruinele orașului mayaș Tulum. Craterul are o adâncime de aproximativ 60 de metri și a fost cândva un loc sacru pentru civilizația Maya.Potrivit lui Anatoli Beloșkin, un membru al grupului de scafandri care a descoperit acest fenomen, cu excepția faptului că trece pe sub altă masă de apă, Cenote Angelita nu este cu nimic diferit de râurile de suprafață.
Are adâncime variabilă, în funcție de terenul peste care curge, și conține atât apă sărată, cât și dulce.
Ramona Feraru Kim, redactor șef
