Platoul Bucegi găzduiește una dintre cele mai impresionante monumente ale naturii din România, Sfinxul, situat la o atitudine de 2216 metri altitudine. Denumirea a fost aleasă datorită formei sale care seamănă cu chipul uman, formă rezultată în urmă unei eroziuni eoliene produsă într-o perioada îndelungată de timp, spun unii geologi.
România pare a fi o țară a sfincsilor. Dovadă, pe lângă Sfinxul din Bucegi, mai există un Sfinx la Topleț, pe malul răului Cerna, unul în Munții Ciucaș, și altul pe valea răului Teleajen.
Totuși, datele științifice sunt contrazise de unele teorii care susțin că monumentul este dovadă existenței unei civilizații mult mai avansate care ar fi creat Sfinxul sau că ar fi fost construit de daci că un omagiu adus zeului Zalmoxis. Indiferent de varianta adevărată, Sfinxul are într-adevăr anumite particularități care îl diferențiază de orice altă formațiune de acest tip și o energie care nu poate fi explicată.
Legătură între Sfinxul din Bucegi și Marele Sfinx din Egipt
Datorită asemănării dintre Sfinxul din Bucegi și Marele Sfinx din Egipt, unii istorici presupun că cel din Egipt ar fi fost inspirat din monumentul aflat în România. Pentru a susține această teorie, ei se folosesc de informații conform cărora egiptenii ar fi trecut prin Carpați până să se stabilească pe teritoriul actual și în drumul lor ar fi putut să vadă formațiunea din munții care azi se află pe teritoriul României.
Tunelul secret care leagă România de Egipt
Totodată, legătură dintre România și Egipt pare a fi departe de ceea ce ne imaginăm. Există voci care spun că între Sfinxul din Bucegi și cel din Egipt ar există un tunel al timpului, însă până acum nimeni nu a reușit să demonstreze concret acest fapt. Deși localnicii spun că sunt forte multe lucruri ciudate care se întâmplă în zonă. Mai mult, bătrânii din zonă povestesc că în anumite ore ziua sau noaapte acolo sunt fenomene pe care nu le pot explica și că au auzit de la bătrânii lor despre „poarta” care se deschide în anumite situații dar doar pentru numite persoane.
Sfinxul din Bucegi și teoria existența unei civilizații extraterestre
Ideea de la care a pornit contrazicerea datelor științifice referitoare la originea Sfinxului a aparținut arhitectului Daniel Ruzo. Ruzo susținea că Sfinxul este o dovadă a existenței unei civilizații extraterestre care ar fi lăsat în urmă să mai multe construcții printre care și cea de la Platoul Bucegi. De la primele afirmații referitoare la legătură dintre Sfinxul românesc și civilizațiile extraterestre s-au făcut numeroase speculații cu privire la modul în care s-a format, când s-a format și mai ales de ce a fost construit. Până în prezent, nu au fost aduse suficiente dovezi pentru susținerea acestei teorii, dar există cercetători care încă se străduiesc să rezolve enigmă.
Locul de rugăciune al dacilor
Poveștile care se țes în jurul Sfinxului nu se opresc doar la călătorii în timp sau existența unor civilizații extraterestre care și-ar fi lăsat amprenta în munții Bucegi, ci merg mai departe către divinitate. Se spune că Sfinxul ar avea o însemnătate sacră, și a luat naștere în vremea dacilor. Platoul Bucegi ar fi fost locul de întâlnire al celor care doreau să aducă o ofrandă zeului Zalmoxis, iar totul ar fi început de la sacrificiul făcut de Decebal când și-a ucis fiul pentru a-l trimite că mesager zeilor.
„Piramidă energetică” din jurul Sfinxului
Legendele și misterele din jurul Sfinxului sunt un magnet pentru turiști, care vin cu miile să viziteze monumentul naturii din vârful munților Bucegi. Alături de Babele, acesta reprezintă loc de pelerinaj la sfârșitul lunii noiembrie, pe dată de 28, când se produce efectul de “piramidă energetică”. Datorită razelor soarelui, deasupra Sfinxului se formează o așa-zisă piramidă care se crede că ar emană energie pozitivă.
Indiferent câte polemici se vor mai naște pe seama acestui subiect, geologii susțin că nu există niciun secret din punctul lor de vedere. Atât Sfinxul cât și Babele au fost formate în urmă fenomenului de abraziune în timpul unei perioade îndelungate. Dar nici geologii nu pot explica anumite lucruri și continua cercetările pentru a-și prezenta punctul lor de vedere.
Sfinxul din mitologia greacă
Cuvântul de Sphinx se crede că provine de la grecescul σφίγγω (sphíngō), care înseamnă “a strânge” sau “a sugruma” (trimitere către lei, ferocele feline de la care sfincșii împrumută trunchiul). O altă ipoteza localizează originea cuvântului Sphinx în Egiptul antic. “Shesepankh” înseamnă “imagine vie” și se referă mai degrabă la grandioasă statuie din Giza.
În mitologia greacă Sfinxul nu este o rasă de creaturi fantastice, așa cum avea tendința să credem inițial. Conform lui Hesiod, a existat un singur Sfinx, un monstru de sex feminin, avându-i ca și părinți pe Orthus (un câine gigant cu două capete) și pe Echidnă (mama tuturor monștrilor). Sfinxul are trup de leu, cap de femeie, aripi de vultur și coadă în formă de șarpe.
Povestea ghicitorii Sfinxului
Sfinxul grecesc ar fi întrebat: „ “Ce creatură merge în patru picioare dimineață, în două la amiază, iar seară în trei?“, îl întreba marele Sfinx din Teba pe Oedip. Mulți încercaseră să răspundă ghicitorii dar cu toți eșuaseră lamentabil. Sfinxului îi pedepsise și îi ucisese pe toți, devorându-i de vii. Dar Oedip a gândit dincolo de metafore încâlcite și a găsit răspunsul simplu: „OMUL!”. De supărare că misterul fusese în sfârșit dezlegat, Sfinxul s-a sinucis.
Ce e interesant de concluzionat e că Sfinxul grecesc rămâne de-a lungul istoriei un simbol omniscient, înțelepciunea să căpătând proporții mitice.
Autor: Teodora Kim
